Astazi: Tamara Costache

EMOTIILE AU AJUTAT IN CARIERA O FOSTA CAMPIOANA MONDIALA


Nascuta acum 35 ani, mai exact pe data de 23 iulie 1970, Tamara Costache avea sa devina o stea a inotului mondial. Ploiesteanca s-a pregatit la bazinul Vega, din localitate, si avea sa „explodeze” la nici 15 ani, fiind rapid selectionata in lotul tricolor, unde a facut echipa cu alte sportive devenite mai tarziu celebritati ale acestui sport: Noemi Lung, Anca Patrascoiu, Carmen Bunaciu, Livia Copariu sau Stela Pura.
De-a lungul carierei sale, a participat la numeroase intreceri interne si internationale, insa, cele mai de seama rezultate ale sale au fost inregistrate in perioada 1985-1988. Mai intai, a devenit campioana europeana de juniori, in proba de 100 de metri liber. Acest fapt se petrecea la Geneva, in 1985. Un an mai tarziu, la Campionatele Mondiale de senioare, de la Madrid, a batut „crema” natatiei mondiale, devenind spaima celorlalte inotatoare, in probele de 50 si 100 de metri liber. Sportiva din orasul „aurului negru” s-a clasat pe locul I, in proba de 50 de metri liber, cu un nou record mondial, la acea data: 25″28. De fapt, Costache a doborat, de-a lungul carierei, nu mai putin de patru recorduri mondiale, realizare unica pentru o sportiva din tara noastra !
In 1987, si-a (re)confirmat valoarea, la Strasbourg, devenind campioana europeana, in probele de 50 si 100 de metri liber. In 1988, a facut parte din lotul national, cu prilejul desfasurarii Jocurilor Olimpice de la Seul, dar rezultatele nu au mai fost unele de top.



Unul dintre simbolurile natatiei romanesti este, fara indoiala, Tamara Costache. Sportiva care, ani buni, a dominat intrecerile interne a reusit sa rupa „gura targului” si pe plan mondial, doborand nu mai putin de patru recorduri ale lumii. De-abia obisnuita cu competitiile de o asemenea anvergura, inotatoarea prahoveanca a reusit sa-si invinga tracul, cu prilejul celei mai importante competitii la care a participat: Campionatul Mondial de senioare, de la Madrid (1986). De la aceasta competitie, Tamara Costache pastreaza cele mai frumoase amintiri din intreaga cariera: „Am avut emotii mari, pentru ca participam la cea mai importanta competitie din cariera. In ciuda faptului ca facusem trei recorduri mondiale, am avut emotii, deoarece trebuia sa lupt impotriva unor nume cu greutate ale inotului mondial. Uneori, insa, emotiile te ajuta sa te concentrezi mai bine. Asa s-a intamplat si in cazul meu ! Am dat totul si am castigat in fata nemtoaicei Kristin Otto, care s-a clasat pe pozitia secunda. Nu-mi venea sa cred ca eram campioana lumii, in proba de 50 de metri liber. Rezultatul a venit, insa, ca o incununare a modului in care m-am pregatit. O influenta fasta asupra evolutiei mele a avut-o si atmosfera extraordinara din cadrul lotului national. Le aveam colege pe Noemi Lung, cu care am legat o prietenie trainica, pe Anca Patrascoiu sau pe Carmen Bunaciu. Ce mai, niste spor-tive si persoane deosebite ! Rezultatele au fost graitoare pentru generatia noastra, de altfel”.


Referitor la situatia actuala a acestui sport, fosta recordmena mondiala s-a limitat sa remarce: „Momentan, sunt bucuroasa pentru titlurile mondiale si olimpice obtinute de generatiile care au aparut dupa ce m-am retras eu din activitate, dar cred ca este loc de mai bine”. De asemenea, Tamara a opinat ca este necesar sa se acorde mai mult credit tinerilor conducatori, mai ales celor care au practicat acest sport, ei putand trasa obiectivele de viitor ale inotului romanesc, fie din fruntea federatiei de profil, fie ca antrenori ai diferitelor loturi nationale. „Numai astfel, mai putem cerne cateva valori dintre cei tineri. Din pacate, copiii nu prea mai sunt atrasi sa faca inot. Timpurile cer, acum, mai multa carte decat sport, iar cei care aleg a doua varianta se orienteaza spre ramurile unde sunt bani, unde se plateste bine. Inotul presupune o perioada de pregatire de sase-opt ani, apoi, daca esti talentat si esti sustinut, si financiar, inca vreo patru-sase ani, in care poti sa faci performanta la cel mai inalt nivel”, a subliniat fosta inotatoare. Ea s-a declarat dornica sa se implice mai mult in problemele acestei ramuri sportive, dar nu a uitat sa precizeze ca Federatia Romana de Natatie nu a contactat-o pentru a-i solicita ajutorul. Este unul dintre modurile” tipic romanesti de a ne „respecta” valorile ! Dar, oare, cine isi mai aduce aminte de ele ?!


Octav PREDA