Raportul de tara someaza Romania sa rezolve de urgenta problema integrarii sociale a romilor, facand referire clara la asigurarea accesului lor la locuinte sociale si la locurile de munca. Programe sociale exclusiv pentru aceasta comunitate au existat si exista, ei reprezentand si grosul populatiei beneficiare a diverselor alte facilitati ( venitul minim garantat, ajutoare de incalzire, de urgenta etc.). Se vede insa treaba ca Romania n-a putut sau n-a vrut sa faca pentru aceasta etnie indeajuns. Sau poate nici tiganii nu au chef sa intre in interiorul societatii.
Ce se poate intreprinde totusi – si, mai ales, in cat timp – pentru a elimina, o data pentru totdeauna,aceasta reala dificultate a tarii? Si, mai ales, cine s-o rezolve? Statul, autoritatile locale, partidele etniei, parlamentarii romi, bulibasa, Europa ?
* * *
Gheorghe Tudor, unul dintre liderii etniei din Prahova, crede ca problemele capitale sunt accesul la sanatate, la invatamant si proprietate. In opinia domniei sale, esentiala ar fi schimbarea legii electorale, in sensul de a rezerva comunitatii locuri in Parlament corespunzator procentului detinut in structura populatiei Romaniei. In prezent, se pare ca si romii s-au molipsit de la romani si nu se mai au ca fratii, o data ajunsi in structurile statului, parlamentarii fiind acuzati ca nu se intereseaza deloc de problemele electoratului. Am incercat, alaturi de Gheorghe Tudor si de consilierul de pe langa Prefectura Prahova, Lucian Gaman, sa aflam raspunsuri la cateva intrebari.
– Vorbeste raportul de tara despre accesul romilor la locurile de munca. Haideti sa recunoastem deschis: tiganilor nu le place sa munceasca.
Gheorghe Tudor: Daca vreti, va contrazic. Mergem in tot judetul si veti vedea tigani la tarnacop. Nu sunt puturosi. Problema e alta. Cine era cu matura inainte de 1990? Tiganii. De cand meseria asta a inceput sa fie ravnita si de altii, somerii romani le-au luat matura, iar tiganii nu mai au serviciu. Daca dvs. imi gasiti 11 tigani din 20 care refuza un loc de munca, sunt de acord cu dumneavoastra, ca-s puturosi.
– Gasim. Mergem, de exemplu, la Mizil. Le-a dat statul venitul minim garantat – peste 3 milioane de lei, familia cu cinci copii – si nu vor serviciu cu 2,7 milioane. Accesul la invatamant este asigurat. De ce credeti ca abandonul scolar este foarte mare exact in randul etniei?
Gh.T.: Daca n-au cu ce sa-i imbrace, cu ce sa le ia manuale, ce sa le dea de mancare?
– Nici multe familii de romani n-au si totusi nu-si retrag copiii de la scoala.
Gh.T.: Eu as face un program national „nici un copil in afara scolii”, inspre care as indrepta un procent din buget.
– Dle Gaman, Primaria Ploiesti le-a dat catorva romi locuinte sociale la Caminul „Nichita Stanescu.” Praful s-a ales de acele spatii. De ce procedeaza astfel?
– Fiindca au locuit mereu in conditii proaste si asa cred ei ca se traieste.
– Cand credeti dumneavoastra ca vor fi reintegrati social romii?
– L.G.: In 10 ani, cel putin.
– Gh.T.: Depinde de ce vor autoritatile.
– Va aud mereu spunand despre autoritati. De ce credeti dumneavoastra ca un tigan, mai mult decat un roman – si amandoi sunt cetateni cu drepturi si obligatii egale – trebuie sa primeasca de la stat tot? Si carton pentru acoperisul caselor, si locuinte, si serviciu, si buletine facute pe gratis, si titluri de proprietate intocmite gratuit, si ajutor pentru copii. Statule, da-mi de mancare!
– Gh.T.: Pentru ca tiganii au fost marginalizati. Pentru ca li s-a luat o data tot. Cine au fost deportati in Siberia ? Tiganii si evreii ! Cui i-a fost rezervat un loc la groapa de gunoi ? Tiganilor !
– Nu credeti ca totusi schimbarea trebuie sa vina in primul rand din interiorul etniei ?
– Gh.T.: Ba. Acum, la nivel de tara, exista cinci mii de studenti. In cativa ani, numarul se va dubla sau tripla. Daca fiecare trage dupa el 5-6 persoane, inseamna ca etnia se va salta prin puterea sa.
– Aveti insa puterea sa recunoasteti care sunt tarele care trebuie eliminate?
– Gh.T.: Da. Am spus mereu ca tiganul cunoaste foarte multe meserii traditionale, dar din pacate, cele mai paguboase sunt trei: cersitul, furatul si ghicitul. Practicile acestea sunt recunoscute de liderii romi, nu vor disparea, dar dorim macar sa reducem numarul celor care le practica.
Maria BOGDAN
