In Campina, sunt noua blocuri de locuinte ale caror expertize, realizate inca inainte de 2000, evidentiaza un grad maxim de risc seismic. Este vorba despre blocurile 6, 8 si 10 de pe strada Mihai Eminescu (terminate in 1960), blocurile 38, 39, 40, 41 si 43 de pe strada Orizontului (construite in perioada 1970-1972) si blocul A6 de pe strada Schelelor. Dintre toate aceste constructii insemnate cu bulina rosie, cea mai subrezita pare a fi ultima.
Blocul-problema
Blocul A6, zdruncinat foarte tare la cutremurul din 1977, a fost dat in folosinta in 1966. Are 11 niveluri, doua corpuri, patru scari si un total de 176 de apartamente. Prin 1978, o comisie guvernamentala, impreuna cu niste specialisti italieni, a verificat starea tuturor marilor cladiri din oras, stabilind ca cel mai afectat este blocul A6. Ulterior, el a fost consolidat partial, numai la interior, toate crapaturile fiind umplute cu rasini sintetice de mare rezistenta, dupa sfatul italienilor. Mai mult de atat nu s-a facut, iar cutremurele din 1986 si 1990 l-au subrezit si mai tare. Dupa 2000, o echipa de experti japonezi a incercat sa gaseasca o solutie de consolidare a blocului fara evacuarea celor care locuiesc in el, dar fara susces. Gheorghe Mihai, unul dintre primii locatari din A6, ne marturiseste ca “atunci cand s-au facut reparatiile interioare, dupa cutremurul din ’77, s-a inceput cu corpul format din scarile A si B. Celalalt troson, pentru ca nu au mai ajuns materialele, a fost consolidat de mantuiala. Dupa cutremurul din ’90, autoritatile judetene au hotarat ca toti locatarii din A6 sa fie mutati in blocurile care se construiau in centru, langa statuia “Soldatul Necunoscut”. Insa, in locul nostru, au ajuns acolo numai bastani: procurori, avocati, ofiteri de politie, afaceristi. Imobilul a fost zguduit puternic la cutremure, pentru ca este asezat pe niste guri de sonde si mlastini. Eu cred ca se poate camasui si fara evacuarea oamenilor. In Campina, nu prea merg blocurile cu 10 etaje, fiindca tot subsolul orasului este plin cu pungi de petrol si panze freatice”.
Razboiul cu Primaria
Toate expertizele tehnice ale blocurilor cu bulina rosie au fost platite din bugetul de stat. Pentru proiectarea consolidarii blocului A6 s-au primit fonduri guvernamentale, dar procedurile de demarare a lucrarilor de reabilitare sunt blocate de “razboiul” care se poarta, de cativa ani, intre cei care locuiesc in imobil si Primaria Campina. “Dupa ce a trebuit sa intocmim o multime de documente, am solicitat proprietarilor apartamentelor din A6 sa-si intocmeasca declaratii notariale autentificate din care sa rezulte ca sunt de acord cu inceperea lucrarilor de consolidare. Insistentele noastre au ramas fara nici un rezultat. Am fost nevoiti sa-i dam in judecata si am castigat toate procesele cu ei. Insa, chiar cu riscul prabusirii blocului la un cutremur serios, oamenii tot nu au cedat. Desi Guvernul le ofera destule facilitati, cei cu venituri mici necontribuind la costurile consolidarilor”, ne-a declarat Eliza Oprescu, director tehnic. Cei din A6, majoritatea pensionari, nici nu vor sa auda de consolidare, pentru ca le e teama sa-si ipotecheze apartamentele in schimbul creditelor acordate de stat, pe 25 de ani, cu dobanda zero. Asa cum am aflat de la ei, prefera sa traiasca in conditii de nesiguranta, cat or mai trai, decat sa le lase urmasilor locuintele ipotecate. Problema este si mai complicata, caci singura varianta valabila de consolidare, conform specialistilor, este cu evacuarea oamenilor, caz in care acestia ar trebui adapostiti provizoriu in blocuri tampon, de care Primaria nu dispune, in prezent. Lucrul acesta face ca “razboiul” dintre primarie si blocul A6 sa continue la nesfarsit.
Adrian BRAD
