Relatare in direct de la parastasul turismului romanesc
Serviciile de slaba calitate de pe litoral au efect direct asupra incasarilor din turism care scad, de la an la an, in mod ametitor. Daca vecina Ungaria reusea anul trecut, cu un singur lac – Balaton – drept tinta pentru turisti, sa atraga incasari la PIB-ul propriu de zece ori mai mari decat tara noastra, anul acesta o alta vecina ne da clasa la capitolul „servicii turistice”. Bulgaria a reusit sa alunge romanii din Romania, atragandu-i cu servicii ieftine si de calitate pe litoralul sau, in ciuda „smecherilor” de patroni de ocazie si a ospatarilor plictisiti, care alunga mustele de prin tavernele statiunilor romanesti.
Daca nu v-ati hotarat inca asupra destinatiei unui concediu reusit, Litoralul Marii Negre va poate convinge, dupa numai cateva ore petrecute pe plajele sale, asupra variantei optime. Din pacate, discutam aici despre Bulgaria, tara care atrage, de la an la an, tot mai multi romani dezamagiti de serviciile turistice autohtone. Am incercat sa gasim motivele exodului mioritic catre vecina slava, efectuand un raid intre hotelurile scorojite din statiunile romanesti. Itinerariul nu a facut decat sa confirme o realitate trista, traita de noi toti: Romania nu este o destinatie turistica serioasa. Preturile practicate de mult prea lacomii operatori de turism autohtoni nu se justifica, calitatea serviciilor extrem de scazuta fiind reclamata de turistii straini dupa ce ajung inapoi la ei in tara, nemancati, pacaliti si, bineinteles, cu banii luati.
Concediul de vis urat
Batjocura cu care este tratat turistul incepe de la intrarea in judetul Constanta unde, ca prin minune, dispar indicatoarele rutiere. Pentru statiuni exista numai cateva placute minuscule, ascunse, uneori, de vegetatia sezonului. Tot pitite in tufisuri stau si radarele care nu rateaza nici un cadru numai bun de trimis in plic, pe adresa soferului prins in flagrant. Pentru ca in Romania, in loc sa se construiasca autostrazi in care traficul sa fie fluent, se achizitioneaza cat mai multe aparate radar, pentru a spolia soferii exasperati de aglomeratie, care mai calca uneori pedala bolidului, satui de orele de mers cu viteza melcului. Dupa ce intrebati cativa taximetristi si aflati traseul catre destinatia de pe biletul dumneavoastra, trebuie sa aveti grija la gropi, sa va pastrati calmul si sa asteptati chiar si cate o jumatate de ora la semafoarele de pe sosele. Pentru ca, in mijlocul sezonului, drumarii s-au pus pe asfaltat, in ciuda injuraturilor soferilor care raman, cu orele, blocati intre anumite perimetre de lucru.
Cazare, cu mucegai, la preturi umflate cu pompa
Cu nervii la pamant dupa un drum cu gropi, cu amenzi de la radar si cautari ale indicatoarelor spre statiunea dorita, se presupune ca ajungeti la hotel. De aici, surprizele se pot tine lant, in functie de toanele receptionerei. Am facut o vizita hotelului Prahova din statiunea Saturn. Daca pe dinafara arata cat de cat bine, locatia este plina de surprize pe dinauntrul sau. Camera oferita de gazde dezvaluie, in toata splendoarea sa, reteta turismului vechi, de rit socialist. O baie galbuie, uitata de timp in acelasi spatiu, o oglinda crapata de prea multe figuri de turisti posomorati, o toaleta cu un capac de pe care jegul se incapataneaza sa nu coboare, nici macar daca este alungat cu detergent si o gresie albastra de pe vremea cand s-a construit hotelul, adica acum 50 de ani. Sa continuam cu vizitarea camerei. Pe cele doua paturi strajuite de noptiere cu veioze, se afla asternuturile care, candva, au avut culoarea alba. Momentan au prins o nuanta de galbui care te indeamna sa-ti faci culcus pe unul dintre fotoliile cu care este „dotata” camera. Pe perete, acelasi tablou – fotografie, de Tonitza sau Grigorescu, de la caz la caz, agatat intr-o rana, culturalizeaza arhitectura interioara, modelata cu crapaturi in pereti si igrasie cat cuprinde. Singura priza a fost montata dupa cele doua paturi, punand turistul in imposibilitatea de a o folosi daca nu muta patul cu totul. Balconul este mobilat cu doua scaune de plastic pe care nu te sezi de frica sa nu alunece picioarele pe mozaic si sa ajungi, direct, la Urgenta. Toate aceste servicii le gasim la minunatul pret de 120 RON pe zi – numai cazarea. In acest timp, la „nisipurile” bulgaresti de aceeasi suma se poate sta, fara probleme, la patru stele, doua persoane avand tratament de „all inclusive”, ceea ce inseamna bufet suedez, de trei ori pe zi, televizor in camera inclus in pret, piscina, sauna, jacuzzi si multe alte facilitati de care nu duce lipsa nici un hotel de pe litoralul bulgaresc, in mod gratis, in baza aceluiasi tichet platit pentru o zi intreaga de cazare.
Inepuizabil sictir la receptie si restaurant
Dar sa revenim la Romania noastra inepuizabila ! Daca turistul are, cat de cat, un acoperis unde nu-l ploua – decat poate de la dusul vecinului de deasupra – vizitatorul are neaparat nevoie si de masa, pentru ca inotul consuma multe calorii. La acelasi hotel Prahova, meniul este diversificat pana la cel mai mic amanunt. Trebuie retinut cuvantul mic, pentru ca in jurul sau se invart toate gramajele. Dimineata, alaturi de un ceai care n-a vazut nici o planta vreodata, ospatarul de o obraznicie crunta ne tranteste in fata micul dejun. Termenul pare interesant asa ca trebuie detaliat pentru ca, in afara de o jumatate de rosie, meniul mai cuprinde doua felii de salam de vara, o patratica de unt si un deget de gem. Daca micul dejun a fost halucinant de “hranitor”, pranzul a venit cu trei boabe de fasole in ciorba de profil, varza multa cu o bucata de carne de marimea unghiei si o prajitura care nu a vazut zaharul in nici un fel. Seara, turistul este rasfatat de acelasi ospatar sictirit cu un piure de fulgi de cartofi cu o bucata de snitel aproape transparent, langa o salata sleita de castraveti. Pofta buna, stimati turisti!
Nemtii pleaca, manelele raman
La hotelurile invecinate care, in trecut, erau ticsite de turisti veniti prin operatorii germani TUI si Neckermann, cei cativa pensionari nemti intalniti de reporterii nostri la intrarea in hotelul Hora sau Balada spuneau ca nu vor mai calca niciodata tarmul romanesc. De altfel, sunt in ton si cu companiile turistice mai sus-mentionate care s-au retras oficial, din acest an, de pe piata romaneasca. Asta in timp ce Bulgaria vorbeste toata vara limba germana, o limba a profitului gras in urma turismului estival. Periplul reportericesc a continuat cu statiunea Jupiter unde situatia era neschimbata. Daca week-end-ul pare mai animat, restul saptamanii statiunea este populata numai de cativa familisti si de turistii „sindicalisti” care, an de an, vin pe baza de bilete la pret redus. Variantele de petrecere a timpului liber lipsesc. Singurele statiuni animate de la Marea Neagra sunt Costinesti care continua sa ramana, din cate se pare, un fief al tinerilor, si Vama Veche, unde, din pacate, au ajuns si termopanele unui turism ce nu-si avea acolo locul. Aleea principala din Vama, ca si cea din Costinesti, care incepe de la hotelul Forum, sunt ticsite de oameni pana la refuz, o deplasare prin aceste locuri reprezentand o reala aventura. Daca ofertele de petrecere a timpului liber sunt mult mai variate ca in alte locuri de pe litoralul romanesc, serviciile lasa si in aceste locuri de dorit. Ospatarii adopta aceeasi fata ca peste tot, de parca ii deranjezi cand comanzi, iar preturile sunt „imprumutate” dintr-o Uniune Europeana mult prea indepartata pentru standardele calitative mioritice.
Stele mai putine, cu preturi mai mari decat la bulgari
Singura varianta de turism civilizat ar ramane statiunea Mamaia, insa aici preturile se departajeaza in mod ametitor de celelalte statiuni. Spoiala luxoasa din Mamaia nu este permisa tuturor buzunarelor, conditiile de cazare stricand din nou, si aici, raportul servicii-pret. Pentru ca, in Mamaia, cazarea si doua mese la un hotel de trei stele, pentru o perioada de sapte zile, ajung la fabuloasa valoare de 33 de milioane de lei vechi. Plus cat mai cheltuiti pe langa, in cele sapte zile de stat la plaja si prin discoteci. La vecinii nostri bulgari aceeasi perioada la „Nisipurile de aur”, insa la patru stele, cu sistem „all inclusive”, in care bei si ma-nanci cat vrei, cu bufet suedez, iar ca-merele au aer con-ditionat si „room service”, ajunge la numai 22 de milioane, in banii nostri. In acest pret este inclusa consiliere pentru petrecerea timpului liber a copiilor dumneavoastra, in care un profesor de inot, scrima, dans, aerobic sau alte activitati va tine odraslele ocupate, pentru ca dumneavoastra sa va rezolvati alte probleme. De asemenea, fiecare hotel are doua sau chiar trei piscine la care, bineinteles ca nu mai platiti nimic, fiind deja turisti cazati la aceeasi locatie. Cat despre oferta culinara, aceasta este compusa din zeci de feluri de mancaruri, tot timpul zilei, fiind gratuit, la orice cantitate, pana la 12 noaptea. Bauturile alcoolice sau racoritoare au acelasi regim.
Salarizare la negru, servicii la pamant
In acelasi timp, la majoritatea hotelurilor de pe litoralul romanesc sunt angajate femei de serviciu salarizate cu trei milioane de lei pe luna, care se bucura in continuare din plin la eterna spaga de o cafea sau un pachet de tigari, pentru a-si face treaba in mod normal. Una dintre angajate ni s-a confesat: „Aici e mafie mare domnu’. Ne da trei milioane si ne munceste ca pe sclavi. Pai, mi-a murit un baiat si nu mi-a dat drumul la inmormantare. Ca, cica, gasesc tot timpul oameni de schimb. Iar la banii astia fac si naveta de la Negru-Voda si am si trei copii. Ganditi-va si dumneavoastra. Patronul e mare bastan, e unu’ Mincu. El si cu altu’ Serban au toate hotelurile aici, in statiune, e mafie mare, domnu’. Ia puneti sa va arate chitante pe televizoare (pentru a avea televizor in camere se plateste in plus – n.r.) sau pe frigidere. Sau pe taxa de 50 RON de parcare. Nu rupe nimic. Totul e la negru…”.
Sebastian IGNAT
