* O victorie neegalata pana astazi
Niciodata atat de multi n-au datorat, atator de putini, o performanta de genul celei realizate de Petrolul, acum 40 de ani: victorie in fata englezilor de la Liverpool cu 3-1. „Era stadionul plin. Fremata. Am avut emotii, de ce sa nu o recunosc. Acum, am nostalgii”, spune unul dintre artizanii victoriei, Mircea Dridea. Apoi, pentru a mai inveseli atmosfera, adauga: „Poate ca unii ne-au uitat, dar nu-i nici o problema. Azi aniversam 40 de ani de cand am invins pe englezi, peste douazeci de ani ne veti gasi tot aici…”
De nostalgii se fereste si Misu Ionescu. „Sa am emotii, as ! De unde ? Ne-am intalnit vechii prieteni, nucleul echipei, ca sa spun asa, si asta este un lucru bun. Oricum, nostalgia nu se poate exprima in cuvinte”. Mai apoi, uitandu-se spre tribunele goale: „Mai, dar parca ne-a cam uitat lumea…”
Trecut-au anii. 40 la numar. N-a fost rost de o intalnire cu Rapidul sau Steaua, pentru a-si da galeriile in petec. S-au intalnit unii dintre „ultimii mohicani” care au mai ramas dintre cei 14 care formau Petrolul din 1966. Cativa au lipsit motivat, fiind chemati de catre Cel de Sus. Altii, ocupati cu treburile cotidiene – Camil Oprisan, Sandu Boc, Costica Moldoveanu. Dar ce conteaza ? Important este ca… Dar ce-o fi, pana la urma, important ? Faptul ca, vorba primarului Calota, care a venit sa onoreze evenimentul, „Performanta de acum patru decenii nu-si gaseste corespondent nici in ziua de azi”. Poate. O fi, probabil, ca in cazul americanului Bob Beamon, al carui record la saritura in lungime, din 1968, a fost depasit abia in 1995. Si totusi, sunt numai 27 de ani, deci nu te poti consola nici cu asta. Este vorba despre un vid care inseamna cu zece ani mai putin decat jumatatea tanara a unui veac.
* „Sut in coltul scurt si … gol ! 3-1
„1-0; 1-1; 2-1, 3-1. Dumnezeule mare ! Ce emotii am avut atunci. Eram copil, am vazut meciul la televizor. N-am mai trait atat de intens o partida de fotbal ca atunci. La golul trei, inscris de catre domnul Dridea, ce sa mai zic ? Eram in culmea fericirii”, se destainuie edilul orasului.
– Va mai amintiti la ce poarta ati inscris golul trei, domnule Dridea ?
– La cea de la peluza intai. Unde era tabela de marcaj, cea veche. Daca stiam ca ma intrebi lucrul acesta, aduceam ghetele si o minge, pentru a repeta lovitura…
– Ne explicati ?
– Sigur. Lovitura libera de la 20 de metri, sut in coltul scurt si gol. 3-1.
– Cine a deschis scorul ?
– Costica Moldoveanu. 1-0 la pauza. In repriza a doua, au egalat englezii. A venit randul lui Sandu Boc sa inscrie golul de 2-1, si-apoi, cum va spuneam , eu am inchis tabela.
– S-a inchis si performanta pentru Petrolul ?
– Pana acum, se pare ca da. Din pacate.
– De ce va pare, in acest moment, cel mai rau ?
– De faptul ca tocmai cei care au inscris – Costica Moldoveanu si Sandu Boc – lipsesc.
La evenimentul de ieri, care a consemnat trecerea a 40 de ani de cand Petrolul invingea Liverpool, au fost prezenti Mihai Mocanu, Octavian Dincuta, Misu Ionescu, Virgil Dridea, Mircea Dridea, Eduard Iuhas. In centru, primarul Calota, dupa cum se vede in fotografie. N-a fost nici un tusier, nici un arbitru care sa anuleze vreun gol.
In ofsaid a ramas publicul ploiestean, absent de la eveniment, chiar daca pe ei, cei prezenti, i-a insotit discretia si n-au facut mare caz de eveniment. Urma de regret se regaseste in cuvintele unuia dintre componentii Petrolului 1966: „Cei pe care i-am reprezentat acum 40 de ani, poate ca ar fi trebuit sa inteleaga ca-i o sarbatoare a tuturor prahovenilor, nu doar a unora”.
Tribunele, acum 40 de ani si o zi, erau pline ochi. Ieri, pustii…
Fl. TANASESCU, foto: Fl. NICOLESCU