Prima saptamana din ianuarie este marcata de doua importante sarbatori crestinesti: Botezul Domnului (Boboteaza) -, praznuit pe 6 ianuarie si Sfantul Ion pe 7 ianuarie. Romanii se duc la biserica, de Boboteaza, pentru a lua apa sfintita, considerata tamaduitoare si purificatoare. In sate si orase asezate pe maluri de ape, se mai pastreaza obiceiul ca tinerii sa scoata la mal crucea aruncata de preot in apa inghetata. Cel ce va reusi, peste an, va avea parte numai de bine.
Ziua de Boboteaza marcheaza sfarsitul ciclului de sarbatori dedicate Anului Nou si este inchinata purificarii mediului inconjurator, in special a apelor, de forte malefice. De Boboteaza se colinda, se soroceste vremea si belsugul holdelor in urmatorul an, si se considera ca se deschide cerul si vorbesc animalele. Aflarea rodului este o practica magica de proorocire a anului. In noaptea sarbatorii se taie crengute de la diferiti pomi fructiferi si se pun intr-o oala cu apa la temperatura camerei locuite. Dupa modul cum infrunzesc si infloresc ramurelele se apreciaza daca anul va fi bogat sau sarac in fructe.
La riturile crestine de sfintire a apei, de botezare a credinciosilor, de scufundare a crucii in apa, au fost adaugate, de-a lungul timpului, numeroase practici de purificare: stropirea, spalatul sau scufundarea rituala in apa raurilor sau lacurilor, strigaturi si zgomote, aprinderea focurilor, afumarea vitelor si a anexelor gospodaresti.
Ca alimente rituale, de Boboteaza sunt specifice piftia si graul fiert
Se spune ca in ziua de Boboteaza, toate apele pamantului sunt sfintite; de aceea femeile nu spala rufe in urmatoarele opt zile pana la sfarsitul praznicului.

Caii, botezati cu mare fast in doua comune prahovene

Locuitorii comunelor Puchenii Mari si Apostolache pastreaza, de Boboteaza, ritualul botezului cailor. In fiecare dintre cele doua localitati obiceiul se desfasoara in moduri diferite, in functie de cum s-a transmis din generatie in generatie. Unii prahoveni sunt de parere chiar ca, 2007, va fi ultimul an in care vor petrece astfel sarbatoarea de Boboteaza deoarece, conform normelor europene, caii nu vor mai putea fi crescuti in gospodarii, ci, in ferme. In comuna Apostolache, ritualul a fost reluat din anul 2000, dupa o intrerupere de cativa ani. Din batrani, se crede ca fiind botezati, caii vor fi mai sanatosi si mai buni de munca in noul an. Dupa finalizarea slujbei de la manastirea din localitate, sapte tineri, imbracati in costume populare si calare pe cei mai frumosi cai, merg cu alai in fata caminului cultural. Alaiul va fi insotit, in acest an, de steagul Romaniei, de cel personalizat al comunei si de steagul Uniunii Europene. Preotul din localitate organizeaza o slujba, dupa care urmeaza botezul propriu-zis. Ca in fiecare an, edilul Mihail Bratu va imparti 450 de sticle cu apa sfintita, care poarta iconite infatisand “Botezul Domnului”. Aceste daruri au fost confectionate chiar de catre domnia sa.
Tinerii, cei mai interesati de traditie
Impodobiti sau imbracati in port popular, zeci detineri din comuna Puchenii Mari vor petrece, astazi, sarbatoarea de Boboteaza. Caii vor fi botezati in curtea bisericii din localitate. Traditia se mentine de peste 100 de ani, dar edilul comunei sustine ca tinerii sunt cei mai implicati in pastrarea ritualului. Integrarea Romaniei in UE va conduce, insa, dupa parerea primarului Constantin Negoi la pierderea obiceiului “Speram ca vom putea sustine multi ani, de-acum inainte, acest ritual, insa, normele europene nu ne vor mai permite sa crestem caii in gospodarii, ci, in mod organizat, in ferme. De aceea, cred ca acesta va fi ultimul an in care marcam, astfel, sarbatoarea Bobotezii”.
Gabriela IONITA