Gata, schiatul s-a terminat! De-acum incolo, doar cate-un ratacit sau vreun excentric mai pot bate drumul pana la Busteni sau Azuga pentru a schia. Totusi, in caz ca se vor mai gasi amatori, partiile din Busteni si Azuga ii vor putea primi in conditii acceptabile. Este ultimul weekend insa. Cum a fost pentru administratorii partiilor, din punct de vedere financiar, sezonul care tocmai se incheie?
Kalinderu, la plus 30 la suta
Ion Vasilescu, seful Serviciului de Administrare a Domeniului Schiabil (SADS) Kalinderu din cadrul Primariei Busteni, afirma ca, fata de anul trecut, incasarile serviciului pe care il conduce au crescut cu 30 la suta. Desi acesta spune ca nu ne poate dezvalui intreaga valoare a incasarilor din acest an, precizeaza ca numai cheltuielile de functionare au fost de circa 3 miliarde de lei. Pentru orientare, anul trecut, din profitul adus de partie au fost asigurati intre 3 si 4 miliarde de lei vechi doar pentru investitii.
Potrivit lui Ion Vasilescu, una dintre explicatiile succesului inregistrat de partia Kalinderu a tinut de faptul ca, spre deosebire de alte statiuni, instalatia de transport pe cablu este amplasata intr-un loc ferit de intemperii: „Telescaunul (foto – cel mai modern din tara – n.r.) este montat intr-o zona adapostita si, anul asta, nu s-a intamplat sa fim obligati sa-l oprim din cauza vantului. Cand au fost curentii puternici de creasta, in Sinaia, telecabina n-a functionat, iar in Azuga si Predeal, au existat probleme mari, deoarece statiile superioare ale telescaunelor din aceste localitati sunt amplasate in golurile alpine”. In plus, sistemul de zapada artificiala al partiei Kalinderu este complet si poate fi actionat cu operativitate: „Avem 21 de hidranti pe toata lungimea partiei si 7 tunuri de zapada artificiala. Este suficient sa prindem trei zile consecutive cu temperaturi negative, pentru a aduce partia in conditii schiabile. Conteaza foarte mult modul in care este ingrijita partia”, nu uita sa aminteasca Vasilescu. „Dupa ce, in timpul noptii, se fac depozitele de zapada, de la ora 5 dimineata, pe partie intra mecanicul cu masina de nivelat. Apoi, intre orele 7 si 10, partia este lasata sa inghete. In felul asta se obtine o suprafata neteda precum coala de hartie. Foarte multi turisti s-au aratat multumiti de calitatea partiei Kalinderu si si-au adus la noi si cunoscutii”. „Nu trebuie ignorate nici evenimentele pe care le organizezi la partie”, completeaza seful SADS Kalinderu. Cea mai mare lovitura de imagine pe care a dat-o statiunea Busteni anul acesta a fost gazduirea finalelor campionatului mondial de escalada, eveniment care s-a desfasurat in premiera in Romania si care a atras mii de spectatori. Ion Vasilescu le da o veste buna celor care au preferat Busteniul pentru a veni sa schieze. De anul viitor, domeniul schiabil se va imbogati cu partia Kalinderu 2, o partie doar pentru snow-board-uri.
„Sa nu-L maniem pe Dumnezeu!”
Nici in Azuga afacerile legate de partiile de schi n-au mers rau, in ciuda faptului ca, in lipsa unei colaborari intre administratorii domeniului schiabil, firmele Iz Prod, Romenergo si Debreczy SRL, evenimentele organizate aici nu s-au bucurat de promovarea pe care ar fi meritat-o. Alexandru Debreti, proprietarul Debreczy SRL, ne-a facut un inventar al cheltuielilor ocazionate de ultimul sezon turistic. „Zapada artificiala m-a costat 100 de milioane de lei vechi: cu cele trei lanci si trei tunuri de zapada artificiala pe care le am, am suflat pe partia de babyschi de patru ori, iar pe partia mare de zece ori. La aceste cheltuieli, pot fi adaugate imprimatele, care m-au costat 60 de milioane de lei vechi, scaunele montate la baza partiei – 25 de milioane de lei vechi, reamplasarea unui stalp de teleschi pe partia de babyschi – 150 de milioane de lei vechi, salariile brute ale celor doi angajati pe perioada nedeterminata, cate 25 de milioane de lei vechi pe luna, plus alte cheltuieli cu accesoriile”. Debreti mai spune ca a cheltuit cate 5 milioane de lei vechi pe saptamana pentru motorina consumata de masina de ingrijit partia. „In conditiile de schimbare de clima, cand in lunile de iarna pot aparea temperaturi mult peste zero grade, cel mai important este sa compactezi zapada imediat ce ziua de schi s-a terminat. O suprafata perfect plana de zapada este mult mai greu de atacat de razele soarelui decat o suprafata afanata. Explicatia e simpla: denivelata, zapada are o suprafata de contact cu razele soarelui mult mai mare decat atunci cand este batatorita”.
Debreti estimeaza incasarile sale in acest sezon la circa 1,3 miliarde de lei vechi. „L-as mania pe Dumnezeu daca as spune ca nu a fost un sezon bun. In primul rand, am reusit sa platesc prima rata de 20.000 pe euro pe care o datoram unei firme germane, pentru achizitionarea masinii de ingrijit partia. E-adevarat ca, din cauza vremii calde, anul acesta a fost mai greu decat in alti ani, dar am avut incasari multumitoare”. Potrivit acestuia, la noi in tara, moda schiului apune odata cu inceputul calendaristic al primaverii. Din acest motiv, suflatul zapezii artificiale nu mai este economic. „Spre deosebire de turistii din Occident, care schiaza atata timp cat le permite vremea, chiar si pana in lunile aprilie sau mai, numarul romanilor care vin la schi scade dramatic in luna martie, indiferent de starea partiilor. Primavara, in Romania, lumea adopta alte feluri de divertisment: mersul cu bicicleta, tenisul etc”.
Ionut STANESCU
