Hanul lui Iancu
Pentru ajutorul calatorilor, Manastirea Sinaia face doua hanuri: “Unul din jos si altul din sus de manastire”, cum raspundea staretul la scrisoarea Divanului din 1790, care ii obliga pe proprietarii de mosii sa faca “trahtiruri” pentru calatori.
Hanul din jos, tinut in arenda de Ianculescu, era cunoscut sub numele de Hanul lui Iancu si se afla vizavi de actualul Hotel Paltinis, pe Valea Iancului, care tot de la acest hangiu isi tragea numele. Pe vremea aceea, in afara de manastire si hanuri, alte case nu mai erau, iar poteca ce lega manastirea de aceasta carciuma era botezata de calugari „Drumul Dracului”.
Despre Ienculeasa, femeie frumoasa si plina de temperament, unii batrani povesteau: Iancu era si picher de cantonieri (supraveghetor – n.r.) la drumul de la Campina la Predeal si mai pleca de-acasa. Ienculeasa se imbraca barbateste, incaleca un cal frumos cu fundulite si frau impletit cu fir rosu si pleca, si ea, seara la „unu” din Posada. Ba, mai punea calul la sareta de se ducea si la Breaza de unde venea dimineata. Face vreo cinci copii cu Iancu si pe o fata Frosa, pe care, cand s-a facut de 16 ani, a dat-o unui boier fara sa-l prea cunoasca, si fara sa spuna la ai ei. A certat-o Ianculescu, plangeau surorile si fratii Frosei intreband: „Mama, unde e Frosa?”. Dar pe fata nu mai avea de unde s-o ia, ca asa fusese intelegerea cu boierul, sa nu o mai caute.
Dupa 4-5 ani, ii afla adresa la Bucuresti, se imbraca Ienculeasa calugarita, lua un cos cu oua si, prefacandu-se vanzatoare, ajunge in casa boierului si mai, mai, sa nu-si recunoasca fiica. Ii daduse boierului fata vesela, rumena si voinica si acum i se infatisa ca o sfanta din icoana: subtirica la trup, alba la piele, de puteai sa juri ca niciodata n-a muls vacile si n-a invartit mamaliga in ceaun. Ca sa poata s-o integreze in familia sa, boierul o dusese pe Frosa la Paris, i-a dat sa manance numai „ceai cu cornuri prajite”, nu mai vazuse fata bulz de cand plecase de acasa, „i-a bagat mainile la masina”, a imbracat-o boieroaica, a invatat-o frantuzeste si a adus-o inapoi „Printesa Frossy Cantacuzino”.
Hanul lui Iancu a durat pana in 1870, cand, urmare a dezvoltarii localitatii, nu-si mai avea rostul. Ianculescu impreuna cu familia s-a mutat pe malul Cumpatului, unde avea casa si terenuri cu faneata.
(I.S.)
(Extras din Gheorghe Nistorescu – „De la Plaiul Prahovei la Sinaia”)
