Phenianul ameninta cu razboiul
Coreea de Nord, acuzata de cel mai sangeros atac asupra armatei sud-coreene de la incheierea razboiului coreean, a negat cu vehementa scufundarea unui vas sud-coreean si a avertizat ca o masura de razbunare ar insemna “un razboi total.” Dovezile prezentate joi ca Phenianul ar fi tras cu o torpila care a scufundat un vas al Coreei de Sud au fost fabricate de Seul, sustine purtatorul de cuvant al marinei nord-coreene, colonel Pak In Ho .El a avertizat ca orice sanctiune sau atac asupra Coreei de Nord va fi intampinat cu forta. “Daca se incearca orice masura de razbunare sau pedeapsa, sau daca incearca sa introduca sanctiuni sau sa ne atace, vom raspunde cu un razboi total”. O echipa internationala de anchetatori civili si militari a declarat la Seul ca un submarin nord-coreean a lansat o torpila spre nava Cheonan, scufundata pe 26 martie. 46 de marinari au murit, iar alti 58 au fost salvati – acesta fiind cel mai grav dezastru militar de la razboiul din 1953. Presedintele Lee Myung-bak a promis contramasuri si a convocat o intalnire de securitate de urgenta .Casa Alba a calificat scufundarea ca fiind “act de agresiune inacceptabil” ce a incalcat legea internationala si armistitiul din 1953. Trupele americane din zona raman in aceeasi stare de alerta, totusi,sublinia amiralul Mike Mullen. Iar premierul japonez Yukio Hatoyama si-a declarat sprijinul pentru Coreea de Sud, calificand actiunea Nordului ca “nescuzabila.” La randul sau, Rusia a cerut ca Phenian si Seul sa manifeste retinere in a reactiona la ancheta.
Proteste in America de Sud
Fermierii au iesit pe strazi, in Columbia, nemultumiti de un acord semnat cu Uniunea Europeana. Producatorii locali de lapte spun ca pretul mic al laptelui praf importat din UE ii va aduce la sapa de lemn. In Bolivia, mii de profesori din scolile de stat continua greva generala inceputa cu doua saptamani in urma. Cadrele didactice sunt nemultumite de salariile mici si spun ca nu mai au cu ce sa-si hraneasca familiile. Mii de profesori din intreaga tara au participat la un mars de protest in capitala boliviana La Paz. Cadrele didactice vor majorarea salariilor cu mai mult de 5 procente, atat cat a aprobat Guvernul. Profesorii spun ca banii nu sunt suficienti in contextul cresterii inflatiei din tara. Sute de parinti nemultumiti au iesit la randul lor pe strazi. Ei le-au cerut profesorilor sa revina la catedre. Politia a fost nevoita sa intervina pentru impiedica violentele. Proteste au avut loc si in Columbia. Fermierii sunt nemultumiti de acordul comercial dintre UE si Columbia, in urma caruia tara va importa lapte din UE la preturi mici. Ei spun ca nu este corect fata de producatorii locali, in conditiile in care laptele de import este subventionat de guvernele europene. Aceasta intelegere, spun ei, va insemna falimentul fermierilor locali.
Michelle Obama, pusa in incurcatura pe tema imigratiei
Michelle Obama, sotia presedintelui american, a fost pusa in incurcatura de o fetita. Prima doamna a Americii se afla intr-o scoala din Maryland, ca parte a unei campanii impotriva obezitatii. Dupa ce s-a asezat in cerc cu mai multi copii, o fetita i-a spus ca mama sa nu are acte. Dupa o clipa de ezitare Michelle Obama i-a raspuns fetitei: “Trebuie sa ne asiguram ca toti cei care se afla aici au actele potrivite… Trebuie sa reparam aceasta situatie. Toata lumea va colabora in Congres pentru a se asigura ca se intampla acest lucru”, i-a spus Michelle Obama. Imigratia este un subiect sensibil in SUA, unde circa 10,8 milioane de imigranti ilegali muncesc pe ascuns, iar hispanicii – cel mai mare grup de imigranti – devin o categorie electorala de o importanta din ce in ce mai mare. In martie, a avut loc “Marsul pentru America”, unde zeci de mii de manifestanti, in mare majoritate de origine hispanica, au cerut in gura mare, la Washington, o reforma a politicii de imigratie in Statele Unite. Obama a promis in campania sa electorala ca va face reforma imigratiei si va deschide calea spre cetatenie.
Confruntare interstatala in SUA
Arizona ar putea opri livrarea de electricitate spre Los Angeles, ca protest la boicotul economic lansat impotriva controversatei legi a imigratiei. Los Angeles primeste circa 35 de procente din eletricitatea sa din Arizona, ceea ce inseamna ca un sfert din al doilea oras american sa fie lasat in bezna. Politicienii din oras au votat saptamana trecuta sa impuna un boicot contra Arizonei ce va afecta contracte de circa 8 milioane de dolari cu acest stat. De asemenea, oficialii orasului vor opri calatoriile spre Arizona. Drept raspuns, comisarul pe servicii publice din Arizona a ridicat problema ca statul sa opreasca curentul pentru Los Angeles .Intr-o scrisoare, Gary Pierce, membru al Comisiei Corporatiei Arizona scria ca “daca un boicot economic este cu adevarat ce doriti, voi fi bucuros sa incurajez utilitatile din Arizona sa renegocieze acordurile de electricitate pentru ca Los Angeles sa nu mai primeasca curent din Arizona. Daca totusi descoperiti ca ii lipseste Consiliului orasului puterea convingerilor sale de a stinge lumina in Los Angeles si sa boicoteze centrala din Arizona, reconsiderati-va tentativa de a dauna economiei Arizonei.” Pierce considera ca daca Los Angeles este serios in legatura cu boicotul si nu doar pozeaza, atunci ar trebui sa se gandeasca sa isi livreze singur curentul. Electricitatea vine de la centrala pe carbuni din nordul Arizonei, una nucleara de langa Phoenix, si doua hidrocentrale.
Putin regreta ca secretele “furate” de el din Occident n-au fost utilizate
Vladimir Putin a admis, pentru prima data, ca si-a petrecut perioada de spion KGB in Germania de Est pentru a conduce operatiuni de spionaj industrial contra Occidentului, plangandu-se ca secretele pe care le-a furat au fost ignorate. In cele mai sincere comentarii de pana acum, premierul rus declara ca o parte din misiunea sa ca agent KGB in RDG era culegerea de secrete tehnologice si industriale sensibile din Occident. El arata insa, in cadrul unei intalniri la Academia Rusa de Stiinte, ca a devenit din ce in ce mai frustrat deoarece informatiile pe care le aducea in URSS pentru a acoperi diferenta tehnologica fata de Occident ramaneau nefolosite. “Cand eram intr-un departament diferit al KGB, imi amintesc foarte bine, la sfarsitul anilor 80, cand munca noastra si munca colegilor vostri straini, obtinuta prin metode speciale, nu era integrata in economia Uniunii Sovietice,” arata acesta academicienilor. Putin, care a lucrat ca spion KGB in Dresda in 1985-1990, arata ca nu poate intelege de ce cercetatorii sovietici nu au folosit informatiile pe care el si colegii sai le “obtineau” . El sublinia ca “noi munceam din greu in acest domeniu si de fiecare data obtineam ce este nevoie, dar fara niciun folos!”
