Este nevoie de o normare a muncii judecatorilor ? Cu siguranta, da. Este normal ca un magistrat din cadrul Tribunalului Prahova sa aiba de solutionat chiar si 180 de dosare, intr-o sedinta care dureaza, uneori, pana aproape de miezul noptii ? Nu. Pe cale de consecinta, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a implementat programul de normare a muncii judecatorilor, care ar presupune un prag maxim de 3.960 de puncte, pe an, care sa-i revina unui magistrat. Puncaj acordat in functie de complexitatea dosarelor.

Termene foarte mari

La Curtea de Apel Ploiesti, programul a functionat o perioada, inca din anul 2008, pentru ca, mai apoi, sa fie suspendat prin hotarare a CSM. Acum se aplica. Insa, care este riscul ? Dupa cum ne-a precizat presedintele instantei, magistrat Valentina Gheorghe, “problema este ca se va ajunge la acordarea de termene foarte mari. Exemplul cel mai elocvent este Tribunalul Prahova, unde se functioneaza cu 50% din capacitate. Avem obligatia de a implementa acest proiect si de a aduce tot timpul corectii, in sensul de a spune CSM daca proiectul este viabil sau nu. Am participat la o sedinta a acestui for, unde s-a discutat aceasta problema, a normarii. Colegii de la alte instante sunt, oarecum, nemultumiti de modul de implementare a proiectului. Pe de o parte, suntem constienti de faptul ca este nevoie de normare. Majoritatea agreeaza ideea normarii. Personal, cred ca ar fi un lucru bun, dar se impun anumite modificari. (…). De exemplu, nimeni nu a explicat cum s-a ajuns la acest prag maxim, de 3.960 de puncte. Pe de alta parte, s-a resimtit, cumva, o neasumare de catre CSM a consecintelor acestui proiect”.
Neasumarea consecintelor presupunand acordarea de termene foarte mari, care pot nemultumi justitiabilii. Iar intr-o sedinta a CSM s-a spus vizavi de acest program: “Sa nu ne asteptam la minuni”.
“Nu vom fi scutiti de critici. De asemenea, exista un risc, in sensul ca, la instantele mici, deci cu volum redus de activitate, sa se raporteze realizarea celor 3.960 de puncte in primele sase luni ale anului, iar in septembrie sa se spuna: << Noi am realizat punctajul>>”. Programul dezavantajeaza, in schimb, instantele cu volum mare de activitate. Riscul este ca la acestea din urma sa fie acordat un prim termen peste un numar considerabil de luni: cinci sau chiar sase. Tot mai multi magistrati asteapta normarea. Avem, insa, experienta ca, dupa ce se decidea sa se aplice <>, sa realizam ce inseamna acel <>. Ar tebui sa revedem hotararea noastra, care reglementeaza normarea. Oricum, sa nu ne asteptam la minuni”.
Iar presedintele Curtii de Apel Ploiesti a reiterat faptul ca “CSM nu are o pozitie ferma in acest sens. Nu isi asuma responsabilitatea, in calitatea sa de organ al puterii statului. In acest context, cel mai expus este judecatorul, care acorda termene foarte mari. Lucru care ar putea conduce la <> in ceea ce inseamna infaptuirea actului de justitie”.

“Nu vreau ca judecatorii sa ajunga la spital”

Cat priveste Tribunalul Prahova, ni s-a precizat: “Stiu ca, uneori, se acorda termene foarte mari. Dar, cat timp acesta functioneaza la <> in ceea ce priveste personalul, cum poti avea pretentia ca magistratii sa acorde termene rezonabile ? Nu putem ajunge cu judecatorii in spital, cerandu-le sa solutioneze cu celeritate dosarele, sa acorde termene de pana intr-o luna. Si asa se lucreaza intr-un ritm infernal la aceasta instanta”. Pe de alta parte, s-a reiterat ideea ca, printre altele, “rostul programului este de a se arata instantele unde, poate, schemele de personal nu sunt cele potrivite. Si nu ma refer doar la instantele care au deficit de personal, ci si la cele care au personal complet, dar schema in sine este insuficienta. Adica, ar trebui mai multe posturi prevazute” (presedinte Valentina Gheorghe).
Iar dupa cum se mentioneaza intr-un comunicat, “CSM este singurul organism abilitat sa procedeze la normarea muncii judecatorilor”.
Pe cand si asumarea raspunderii pentru termenele de sase luni, sau chiar mai mari, care ar urma sa fie acordate ?
Fl.TANASESCU

ARTICOLE SIMILAREDE LA ACELAȘI AUTOR