Ungaria a preluat presedintia UE
Sambata, Ungaria a preluat presedintia Uniunii Europene, premierul Viktor Orban considerand evenimentul drept “vesti bune pentru Europa”. Ungaria este criticata pentru recenta adoptare a unei legi care ridica problema libertatii presei de la Budapesta. UE se confrunta in prezent cu provocari serioase: criza, datoriile din zona euro, integrarea minoritatii rome si negocierile asupra bugetului pe termen lung al Uniunii. O problema delicata pe care Ungaria va trebui sa o gestioneze va fi si extinderea spatiului Schengen, in contextul in care Budapesta sprijina aderarea Romaniei si Bulgariei, insa Franta si Germania se opun. Intr-un interviu publicat pe site-ul UE, premierul Viktor Orban a declarat ca “toata lumea este interesata sa existe o Europa puternica, pentru ca este o sursa de sprijin si resurse pentru toate natiunile”. Intre prioritatile presedintiei de 6 luni a Ungariei se va afla cresterea competitivitatii economice. Reforma in domeniul mass-media, realizata de guvernul lui Orban, a ridicat intrebari referitoare la cat de potrivita este Ungaria pentru a detine presedintia. Administratia a infiintat sambata o noua institutie de reglementare si supraveghere a continutului din presa, care poate da amenzi in cazul in care regulile nu sunt respectate. Autoritatea va avea puterea de a inspecta echipamente si documente ce apartin jurnalistilor si sa ii oblige pe acestia sa isi dezvaluie sursele, in cazul unor probleme de securitate nationala. Presedintia UE va fi predata Poloniei, la 1 iulie.
Grecia vrea sa construiasca un zid pentru a opri imigrantii ilegali
„Cooperarea Greciei cu alte state ale Uniunii Europene (UE) merge bine. Acum, planuim sa construim un zid, pentru a face fata imigratiei ilegale”, a declarat ministrul grec pentru Protectia Cetatenilor, Christos Papoutsis, fost comisar european pentru Energie.
„Societatea greaca a ajuns la limite in privinta imigrantilor ilegali. Suntem absolut hotarati in aceasta privinta. In plus, vrem sa dam o lovitura hotaratoare gruparilor de trafic de imigranti, care fac comert cu oameni si cu speranta lor pentru o viata mai buna”, a adaugat ministrul grec. Papoutsis a comparat planul constructiei cu zidul de 1.050 de kilometri care strabate zone din Arizona, California, Texas si New Mexico, la frontiera Statelor Unite cu Mexicul.
Construit in ultimii cinci ani si avand o valoare de 1,8 miliarde de euro, fiind dotat cu camere de supraveghere, radare, patrule motorizate si avioane fara pilot, zidul, cu o inaltime de 4,5 metri, din metal, a produs, initial, un val de proteste, din motive umanitare si de mediu, dar a obtinut, in ultima perioada, tot mai multa sustinere in Statele Unite. Uniunea Europeana si Turcia nu au reactionat fata de acest plan al Greciei, in pofida potentialului de a produce tensiuni pe care il prezinta. In schimb, Uniunea isi exprima in mod frecvent nemultumirea fata de zidul ridicat de autoritatile israeliene contra palestinienilor. Insa, in contextul in care negocierile de aderare ale Turciei la UE progreseaza lent, tensiunile istorice dintre Grecia si Turcia ar putea fi percepute, odata cu noua “bariera”, drept un simbol al antipatiei Uniunii fata de vecinul sau de la sud. Grecia este principalul punct de intrare pe teritoriul european al imigrantilor ilegali din Africa si Asia. Comisia Europeana (CE) a trimis in aceasta tara o misiune Rabit (Rapid Intervention Border Teams), alcatuita din 175 de gardieni inarmati, provenind din 25 de tari membre, al carei mandat a fost prelungit pana in martie 2011. In octombrie, inainte de sosirea misiunii, la frontiera greaca au fost interceptate 7.586 de persoane. In noiembrie, numarul acestora scazuse la 4.720.
Productia de petrol a Rusiei a urcat la un nivel record
Productia de petrol a Rusiei a crescut anul trecut cu 2,2%, la nivelul record de 10,1 milioane de barili pe zi, dupa ce cresterea preturilor a determinat pe cel mai mare exportator de titei din lume sa majoreze livrarile exploatarilor noi. Majorarea productiei a luat prin surprindere analistii, care anticipau, la inceputul lui 2010, un avans de numai 1,1%. Potrivit datelor Ministerului Energiei, anul trecut au fost extrase 10,145 milioane de barili de petrol pe zi, nivel record dupa dezmembrarea Uniunii Sovietice, in crestere de la 9,93 milioane de barili pe zi in 2009 si 9,78 milioane de barili pe zi in 2008. Guvernul a anticipat in decembrie ca productia de petrol va scadea in 2011. Rusia a fost, anul trecut, singurul stat din afara OPEC care a produs peste 10 milioane de barili de petrol pe zi, in conditiile in care cotatia titeiului a atins cel mai ridicat nivel din ultimele 26 de luni, de peste 90 de dolari pe baril. Productia Arabiei Saudite, al doilea mare furnizor de petrol la nivel mondial, a fost in ultimele luni de 8,25 milioane de barili pe zi, reflectand cotele de productie introduse de OPEC in decembrie 2008 pentru a opri declinul preturilor. Exporturile de petrol ale Rusiei, prin oleoducte, au atins 4,37 milioane de barili pe zi in decembrie, media anului 2010 fiind de 4,29 milioane de barili pe zi, in crestere de la 4,24 milioane de barili pe zi in 2009. Exporturile de titei urmeaza sa creasca substantial in acest an, dupa ce Rusia a inceput, sambata, livrarile catre China, prin conducta est-siberiana.
