Lucian AVRAMESCU
Corespondenta diplomatilor americani de la Bucuresti, cu centrul lor, indica un interes special la nivelul individului. Individului politic dambovitean. Ce face, ce cusururi are, cu cine se innadeste pe saltea sau in afaceri. Asta mi-a linistit mandria, ranita de angajamentul presedintelui nostru, rostit fara echivoc, de a presta servicii erotice, ca pe centura, pentru Marele Licurici. E un serviciu, in general, platit. Sigur, exista si varianta amorului de dragul amorului. Felatia la care se obliga presedintele Basescu e, cum se intelege si subintelege din corespondenta transoceanica, nu din amor, simtind el o infurnicare speciala pentru americani, ci fiindca simte ca de acolo ii poate veni protectia. Nu protectia tarii (tara nici macar centura nu are si, pana la urma, sa se descurce singura), ci protectia lui personala. Deci chestia pe care eu am numit-o ca in dictionar, iar presedintele a spus-o ca in Giulesti sau ca pe vapor, s-o priceapa si nea Caisa, nu era in numele nostru, al poporului, ci in numele si pentru interesul individului Basescu. Iata de ce mi s-a luat o piatra de pe inima. Daca el are nevoie de un peste sau de un ibovnic potent militar si financiar, iata ca si l-a gasit. Sa-i faca toate placerile. El, insa, doar el, fara a atenta la pudorile poporului. Cand a fost suspendat, inteleg dintr-o declaratie de martor, Basescu a alergat matol si inlacrimat (lacrimile ieseau pe bune de asta data!) la americani (Ambasada din Bucuresti) sa se dea amenintat, violat de 322 de nemernici de parlamentari si sa ceara protectie. A avut-o si nu-i exclus s-o mai aiba atata vreme cat ibovnica damboviteana accepta sa stea in toate pozitiile si nu cere nimic in schimb. Nimic pentru Romania. Pentru el, mizilicul de a fi mereu la putere. Ce mare branza pentru Licuriciul Suprem? Sa fie Basescu, parca asa il cheama, la putere. Ini-mini drob de sare, Basescu sa ramana sef pana moare! Hocus-pocus! Ne da tot ce vrem? Ne da. Isi ingaduie si el in schimb sa-si recompenseze „fidelele” cu posturi ministeriale. Sa le dea ca nu plateste din buzunarul propriu. E cam pilangiu? Ei, si? A suit cam multe toape in demnitati? Sa le suie. Pai la atata plictiseala si la atata saracie in tara, le mai schimba si el, mai vede cum e una, cum face ailalta! Americanii noteaza si nume. Nume de tiitoare politice, pe care le numesc sofisticat, pe americaneste. Noi nu le dam numele. Daca nu e asa? Ce i-am vazut eu cu ochii mei? In afara de asta, persoanele in cestiune au intrat deja in folclor, sunt text de cantec si caricatura, le stie toata lumea.
Si totusi, parca prea abuzeaza americanul. Si eu sunt, de cand asculta bunicul noaptea cerul si mereu i se parea ca vin avioanele sa ne salveze de rusi, proamerican. Dar parca nu-i asteptam ca sa-l eternizeze pe Basescu la putere, ci pentru a aduce si la noi democratia lor care tine de sute de ani. Deci, unchiule Sam, daca ni-l mai tii pe asta cocosat pe Romania, pe care o licuriceste cum vrea, ma supar. Ma supar rau si devin fan al eschimosilor. Sunt saraci, ca si mine, le e frig si foame adesea, isi dau si camasa de pe ei cand o au. Tu ce faci? Mi-l dai pe Basescu? Daca ti-e atat de drag si folositor nu vrei sa-l iei la tine, sa-l faci, sa zicem, guvernator in Afganistan sau seic in Liban? Acum, de cand e in sondaje aproape de zero, are atata otrava in el incat, daca-l mananca teroristii, mor toti, in frunte cu ala mare al lor de-i zic Osama bin Laden.
Si, uite asa, cand eram gata sa salut ziua iesirii Romaniei din criza si din recesiune si din blestemele toate, sfanta zi de 1 aprilie, eu scriu despre depesele mincinoase ale diplomatilor americani care, culmea neglijentei, nici nu le pazesc bine si le lasa slobode pe internet. Pai, nu contamineaza astfel bietul alegator roman, bland, primavaratic si rabdator pana la urmatoarele alegeri, cand vor veni punga de zahar, sticla de ulei si galeata de plastic? Rusine americanilor!
