Dupa ce imparatul Maximian s-a intors biruitor din lupta impotriva etiopienilor, a vrut sa aduca jertfe de biruinta idolilor. De aceea a trimis scrisori pretutindeni, ca sa vina toti in Nicomidia sa se inchine zeilor acolo. Sfantul Antim, episcopul Nicomidiei, a adunat in biserica lui tot poporul lui Hristos, ca era atunci sarbatoarea Nasterii lui Hristos, a praznuit impreuna cu ei si i-a invatat adevarata credinta. Maximian, afland ca episcopul este cu crestinii in biserica, a poruncit sa puna in jurul bisericii lemne uscate, sa le aprinda si sa arda pe crestini. Cand episcopul a aflat aceasta, s-a grabit de a botezat pe catehumeni, a savarsit Sfanta Liturghie si a impartasit pe toti crestinii cu dumnezeiestile si preacuratele Taine. Si asa, aprinzandu-se lemnele, s-au savarsit toti. Prin harul lui Dumnezeu Sfantul Antim a scapat nevatamat, ca sa fie de folos si altora. A adus prin botez pe multi la Hristos si dupa ce a fost mult chinuit, s-a mutat si el la Hristos, si a dobandit imparatia cerurilor.
