La Campina, Modernizarea “Fantanii cu Ciresi” – mai sigura cu fonduri europene

Modernizarea “Fântânii cu Cireşi”, cel mai iubit loc de agrement al câmpinenilor, se pare că este urmărită, în ultimii ani, de un teribil ghinion. Amenajată pe la mijlocul anilor 70 ai secolului trecut, după ce întreaga zonă fusese preluată de la Ocolul Silvic de către administraţia locală, locaţia şi-a câştigat rapid admiraţia câmpinenilor, mai ales prin faptul că, departe de tumultul vieţii cotidiene, ea reprezintă o îmbinare armonioasă a două zone verzi de dimensiuni considerabile: una însorită, iar cealaltă umbrită. Pe dealul din stânga drumului care urcă spre cartierul Voila soarele bate tot timpul, în timp ce pe dealul din dreapta străzii, o pădure cu copaci înalţi şi deşi îi primeşte şi îi fericeşte pe cei care nu suportă căldura. În timpul mandatului primarului Gheorghe Tudor, predecesorul lui Horia Tiseanu în fruntea oraşului, locul a primit multiple îmbunătăţiri: a fost regularizată (betonată) albia pârâiaşului care trece pe la poalele dealului împădurit, au fost instalate mai multe măsuţe şi bănci, locuri de joacă pentru copii etc. De atunci, mulţi ani, nu s-a mai amenajat nimic la “Fântâna cu Cireşi”. Doar anul trecut, obligaţi de Legea picnicului, reprezentanţii Primăriei au amenajat un loc cu grătare.
În fiecare an, localnicii au continuat să vină aici ca să-şi “reîncarce bateriile”, la iarbă verde şi aer curat, în mijlocul naturii şi a unei zone extrem de primitoare. Amenajarea la noi standarde a “Fântânii cu Cireşi” a stat în preocupările actualului edil, ca şi a multora dintre cei care au candidat la fotoliul de primar. Din păcate, niciunul dintre proiectele care priveau modernizarea zonei nu a fost aprobat de majoritatea formată în Consiliul Local. Tiseanu a venit în plenul legislativului municipal, prin anul 2007, cu un proiect de îmbunătăţire radicală a imaginii zonei (care cuprindea, printre altele, înlocuirea scenei vechi, din marginea drumului, cu una nouă şi performantă, în formă de scoică), dar nu a reuşit să convingă cu proiectul său majoritatea de 2/3 din numărul total al consilierilor. Cei care s-au opus atunci erau nemulţumiţi de faptul că proiectul de modernizare cuprinde numai partea din stânga drumului, adică numai dealul însorit, nu şi cel împădurit, din dreapta Drumului Taberei, strada care străbate zona prin mijlocul ei. În primul său mandat, Tiseanu nu avea majoritate în Consiliul Local, situaţie existentă şi în prezent. Deoarece dealul însorit este dispus, la baza sa, sub forma unui amfiteatru natural, edilul-şef propusese amplasarea noii scene (de 80 mp, din placă de beton armat, rezemată pe stâlpi, permiţând astfel scurgerea apelor pluviale), la baza dealului, spectatorii urmând a lua loc pe nişte grătare din lemn instalate în zona “amfiteatrului natural”. Acest lucru ar fi permis organizarea, în condiţii civilizate, a manifestărilor artistice. Majoritatea de atunci din miniparlamentul câmpinean dorea mai puţine chioşcuri cu produse alimentare şi mai multe alei betonate. De asemenea, împrejumuirea zonei cu un gard corespunzător, pentru a se împiedica pătrunderea turmelor de oi, dar şi a hoţilor de fier vechi şi de lemne. “Fântâna cu Cireşi” ar fi trebuit securizată şi printr-o pază permanentă a unor gardieni. În al doilea mandat al său, 2008-2012, Tiseanu a revenit cu un nou proiect de modernizare a zonei, care să respecte şi amendamentele consilierilor nemulţumiţi. Deşi, după primele şase luni ale mandatului, Tiseanu avea majoritatea în Consiliul Local, nici la a doua încercare proiectul iniţiat de el nu a întrunit numărul necesar al voturilor pentru a trece. Proiectul a fost din nou modificat, dar a treia oară nu a mai fost adus în discuţia consilierilor municipali. Nici opoziţia nu a venit cu vreun alt proiect, doar s-a arătat nemulţumită de proiectul dezbătut a două oară, care, după a doua picare şi modificare, îşi aşteaptă cuminte aprobarea într-un sertar al Direcţiei Investiţii din cadrul primăriei. De 1 Mai, puţină lume a venit la “Fântâna cu Cireşi”, chiar dacă vremea a fost foarte frumoasă. Lucrul acesta ne face să credem că, pentru a deveni iar atractivă, zona ar trebui modernizată cât mai urgent. Costurile acestei modernizări se ridică la aproximativ trei milioane de lei, ceea ce face viabil şi punctul de vedere al unor consilieri care consideră mai bună varianta găsirii unor fonduri europene pentru materializarea proiectului, caz în care bugetul local ar putea fi degrevat de cheltuieli importante ce s-ar direcţiona spre alte investiţii publice majore, cum ar fi modernizarea Bulevardului Carol I.
Adrian BRAD