Lăsata Secului de brânză are loc duminică, 22 februarie, iar luni, 23 februarie, începe Postul Mare al Paştelui.
Există o serie de tradiţii şi de obiceiuri care se ţin cu ocazia Lăsatei secului dinaintea Postului Paştelui. Astfel, în sudul ţării gazda leagă o bucată de halviţă cu o sfoară şi se plimbă prin faţa tinerilor oaspeţi, iar aceştia trebuie s-o prindă cu gura. Cine o prinde, păstrează desertul ca recompensă.
În centrul ţării de Lăsata secului se aprind focuri pe dealuri, pentru a purifica satele şi pentru a alunga spiritele rele.
În Muntenia, de Lăsata secului, se prepară plăcinte cu brânză dulce şi stafide, ce se oferă soacrelor, ca relaţiile să rămâne dulci în timpu Postului Paştelui, scrie avantaje.ro.
În duminica Lăsatului sec de brânză se mai oferă copiilor nevoiaşi şapte sticle de lapte, reprezentând cele şapte săptămâni ale postului.
În unele zone se fac petreceri în duminica Lăsatei Secului. Acesta este ultimul prilej de distracţie colectivă, înainte de a se intra în perioada Postului Paştilor. Sărbătoarea are loc după asfinţitul soarelui şi este legată prin tematica de ceremonialul Mascaţilor, dar se reduce doar la un schimb de strigături satirice, chiar răutăcioase între fetele bătrâne şi „tomnaticii” care au rămas necăsătoriţi.
Lunea curată, prima zi după Lasata Secului, era consacrată preparării borşului, aliment nelipsit din Postul Paştelui. În trecut, în Bucovina, Moldova şi Transilvania, metoda preparării nu era întâmplătiare, ci se făceau „vrăji, descântece, gesturi şi formule magice care garantau fermentarea, purificarea şi calitatea tămăduitoare de boli, la trecerea de la iarnă la primăvară”.
