Greu de invins de CNADNR,

Punctele negre de pe DN1 continuă să ucidă!

V. Stoica

Punctele negre de pe DN1, una dintre cele mai importante artere rutiere din ţară care străbate de la sud la nord județul Prahova, par să fie o piatră de încercare pentru Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România. Într-o situație a lucrărilor aflate în derulare sau aflate în procedură de atribuire, aferentă lunii aprilie, CNADNR – lovită de transparență dar lipsită de… noroc în rezolvarea problemelor de pe autostrăzile și drumurile naționale din țară – se arată, negru pe alb, că problema siguranței circulației în așa-numitele puncte negre (adică zonele cunoscute, de ani de-a rândul, ca fiind cu potențial crescut de producere a accidentelor grave) rămâne în continuare nerezolvată. Potrivit datelor oficiale, pentru multe dintre lucrările destinate unui trafic rutier mai sigur fie trebuie refăcute documentațiile, fie au fost reziliate contractele. Nici parcările și spațiile de servicii care ar fi trebuit să apară pe autostrada București-Ploiești- încă de la inaugurare – nu stau prea bine, deși contractul de proiectare și executare a lucrărilor a fost semnat în luna ianuarie 2016.
Despre eliminarea punctelor negre de pe fața celui mai circulat drum național din țară s-a vorbit de mulți ani. S-au realizat tot felul de statistici cu evenimentele rutiere, s-au scos la licitație nenumărate loturi de lucrări destinate reducerii riscurilor din traficul rutier pe DN1. Abia acum – după groaznicul accident de pe DN1 în urma căruia au murit cinci oameni nevinovați din cauza intrării pe contrasens a unui tânăr sinucigaș – s-a semnat contractul pentru montarea separatorilor de sens acolo unde este nevoie pentru a nu se mai petrece asemenea tragedii. Atât, însă, pentru că scoaterea punctelor negre în multe dintre zonele cunoscute ca fiind cu risc major de producere a accidentelor grave de circulație din județul Prahova– de la Potigrafu, Bănești, Cornu, Nistorești, dar și de la Sinaia – s-a blocat din diferite cauze. Dacă la Sinaia, lucrurile sunt clare, pentru că a fost reziliat contractul cu constructorul care ar fi trebuit să lucreze în zonă, pentru celelalte puncte menționate situația este încă neclară, pentru că documentația de expropriere pentru terenurile traversate de lucrările aferente se află din nou la CNADNR pentru operarea modificărilor solicitate de Ministerul Justiției.
Sectoarele de drumuri naționale care străbat județul Prahova au rămas, de-a lungul timpului, în topul zonelor cu cele mai mari probleme ridicate de accidentele rutiere. În afara parapeților separatori de sens, DN1 are nevoie, de la București la Brașov și nu numai, și de alte măsuri care să reducă numărul morților și al răniților de pe această șosea națională care este extrem de aglomerată și, prin urmare, generatoare de accidente rutiere soldate cu zeci de victime.
Reprezentanții Poliției Rutiere au semnalat în ultimii ani, la nivel național, existența a peste 130 de așa-zise “puncte negre”, adică zone cu potențial crescut de accidente grave. Practic, un sector de drum este considerat “punct negru” dacă, pe o perioadă de cinci ani și pe o distanță de maximum un kilometru, s-au produs peste 10 accidente rutiere grave cu tot atâtea victime – morți sau răniți.
DN 1, una dintre cele mai circulate artere rutiere din România, aglomerată la limita răbdării – în perioada vacanțelor sau la fiecare sfârșit de săptămână, a rămas, din păcate, și unul dintre drumurile naționale cu cele mai multe accidente rutiere soldate cu morți și răniți grav de pe întreg teritoriul României.
Principalele avantaje ale implementării proiectului sunt, potrivit reprezentanților CNADNR, reducerea numărului de accidente grave în localitățile străbătute de DN1 prin implementarea unor soluții tehnice pentru desfăşurarea traficului rutier în condiții de siguranță şi confort atât pentru pietoni, cât şi pentru conducătorii auto, prin amenajarea şi îmbunătățirea intersecțiilor cu drumurile laterale, a parcărilor şi a stațiilor pentru transportul public, dar și prin separarea traficului prin zone mediane şi amenajarea de sensuri giratorii, insule denivelate.
Modernizarea infrastructurii privind siguranța circulației pe DN 1 vizează lucrări de fluidizare a traficului în mai multe locații din județul Prahova, considerate zone cu pericol de producere a accidentelor rutiere, cum sunt intrarea în Sinaia, Potigrafu, Puchenii Moșneni, Puchenii Mari, Bărcănești-Românești, Bănești, Cornu, Nistorești și Comarnic.

Lucrările la spațiile de servicii pe A3, blocate

La data de 11 ianuarie 2016, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România a parafat – la aproape o jumătate de an de la deschiderea ofertelor – contractul pentru proiectarea și construirea parcărilor de scurtă durată și a spațiilor de servicii de pe tronsonul București-Ploiești al autostrăzii A3. Lucrurile care ar fi trebuit să
decurgă din această parafare s-au blocat, însă, potrivit datelor aferente lunii aprilie 2016 și făcute publice de CNADNR. Ei bine, și aici a intervenit o problemă care a condus la întârzierea demarării propriu-zise a contractului de proiectare și de lucrări. În acest caz este vorba despre garanția de bună execuție care nu ar fi fost furnizată la termen de către asocierea câștigătoare a licitației și, prin urmare, nu s-a dat ordinul de începere a lucrărilor.
Potrivit documentației pe baza căreia a fost încheiat contractul de proiectare și de execuție a parcărilor și a spațiilor de servicii de pe tronsonul București-Ploiești al autostrăzii A3, pentru fiecare parcare de scurtă durată/ spaţiu de servicii, lucrările vor include (dar nu se vor limita) la următoarele componente: structura rutieră din beton, clădire WC public din beton armat, cu toate dotările asigurate antifurt, stație de epurare, stație de pompare ape uzate, stație de pompare apă potabilă și incendiu, parcare autocamioane, autobuze și autoturisme, rezervor de apă, împrejmuire exterioară și, bineînțeles, marcaje rutiere.
Pentru siguranța circulației, fluxurile de trafic ușor vor fi separate de cele de trafic greu, iar locurile de parcare destinate persoanelor cu handicap vor fi amplasate cât mai aproape de clădirea WC public.
Pe tronsonul prahovean al A3 vor fi realizate două parcări de scurtă durată (pe stânga și pe dreapta autostrăzii), la km 42+600 și la km 50+400 (Gherghița și Râfov), precum și un spațiu de servicii tip S1, la km 57, adică în zona comunei Bărcănești. Durata contractului ar trebui să fie de șase de luni, dintre care două luni perioada de proiectare, alte patru luni durata de execuţie și o garanție de 48 de luni.