V. Stoica
Surprize, surprize, în noua variantă a Planului de Amenajare a Teritoriului Național, pusă la dispoziția publicului de către reprezentanții Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, document care poate fi consultat integral pe site-ul oficial al ministerului menționat.
Studiul care vizează reevaluarea rețelei de localități, identificarea problemelor și propunerea unor tendințe de schimbări preluate din structurile statelor europene include o serie de modificări care ar putea să conducă la declanșarea unor dispute la nivel interjudețean, dacă aceste schimbări propuse pentru evoluția rețelei de localități nu vor fi explicate pe îndelete de către cei care vin cu aceste idei. Astfel, unul dintre exemplele de formare a unor suprastructuri locale se referă la posibila “alipire” a unor localități din nordul județului Prahova la Brașov, sub umbrela unei așa-zise… agregări la nivelul unei unități administrativ-teritoriale de bază, aceasta fiind municipiul Brașov. Este publicată chiar și o hartă în care apar (nenominal, însă) orașe și comune prahovene din nordul județului Prahova în zona ariei funcționale din jurul municipiului Brașov.
Potrivit studiului de fundamentare destinat actualizării rețelei de localități din Planul de Amenajare a Teritoriului Naționl, document al cărui beneficiar este Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, vor apărea noi structuri în teritoriu, denumite arii funcționale, care ar urma să fie ierarhizate în funcție de dimensiuni și de influență teritorială.
Ariile funcționale definite pot sta la baza formării de structuri asociative intercomunitare la diferite niveluri teritoriale, cum ar fi cele intercomunale, periurban, metropolitan, regional.
Vorbind despre gruparea în jurul unui centru urban principal, precum municipiul Brașov, în studiu apar imagini (foto) în care este evidențiată destul de clar o zonă din nordul județului Prahova, care cuprinde parțial și localități urbane (nenominalizate, dar punctate pe acele hărți) și care ar putea face parte din zona de influență a municipiului Brașov, respectiv din „aria funcțională de bază”.
Pe ce se bazează cei care au elaborat acest studiu? În document se dau exemple din rețelele de localități ale statelor membre UE: “Gruparea localităților la nivelul unei unități administrativ-teritoriale de bază este specifică în majoritatea statelor europene, cu excepția Franței, unde fiecare localitate rurală sau urbană are un teritoriu arondat. În România există o medie de 3,94 localități / oraș (municipiu) și 4,36 localități / comună. Luând în considerare relațiile funcționale puternice care s-au constituit și consolidat de-a lungul timpului între localitățile aceluiași teritoriu administrativ și între acestea și elementele naturale și antropice care sunt cuprinse într-un teritoriu administrativ (ape, păduri, terenuri agricole, căi de comunicație etc.) se apreciază că acestea reprezintă niște arii funcționale de bază la nivelul teritoriului și care pot forma împreună cu alte unități de bază vecine arii funcționale de o complexitate sporită.
În concluzie se propune utilizarea noțiunii de arie funcțională de bază ca fiind: “formațiunea teritorială care în limitele unui teritoriu administrativ (comună sau oraș) cuprinde una sau mai multe localități precum și componente ale cadrului natural și antropic (terenuri agricole și neagricole, ape, căi de comunicații etc.) și care prin relațiile funcționale strânse stabilite între mediul său natural, social, economic și cultural reprezintă principala formă de organizare a comunităților locale cu o puternică stabilitate în timp și în spațiu”. La nivelul unei arii funcționale de bază (AFB) se vor asigura serviciile și echipamentele tehnice și sociale minimale funcționării acesteia în raport de mărimea populației și întinderea spațială. Principalele echipamente și servicii se referă la următoarele domenii (domenii care vizează responsabilitatea statului și autorităților locale): administrație, educație, sănătate, asistență socială, cultură, financiar-bancar, justiție, culte, siguranță publică, transport public, salubritate, alimentare cu energie electrică, alimentare cu apă, protecția mediului, intervenții pentru situații de urgență”. Așadar, întrebarea legitimă care se pune este dacă, în viitor, din “aria funcțională de bază” aflată în jurul municipiului Brașov ar putea să facă parte și localități din județul Prahova, fără să se mai țină cont de granițele actuale ale județelor?
