Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat pentru 29 noiembrie dezbaterile asupra sesizării referitoare la recunoașterea căsătoriilor dintre persoane de același sex, dată la care va decide dacă va trimite Curții de Justiție a Uniunii Europene de la Luxemburg o serie de întrebări, a anunțat președintele CCR, Valer Dorneanu. „A trebuit să amânăm pentru că (…) părțile au depus o cerere prin care se solicită Curții de Justiție Europene câteva întrebări preliminare cu privire la poziția lor față de aceste aspecte. De asemenea, și acum unele părți au depus memorii suplimentare, ba chiar au cerut să analizăm mai cu atenție situația”, a precizat președintele CCR. Anterior, Iustina Ionescu, avocatul cuplului care dorește recunoașterea în România a căsătoriei între persoanele de același sex, anunțase că a solicitat CCR să adreseze două întrebări Curții de Justiție a Uniunii Europene de la Luxemburg pentru clarificarea termenului „soți”. „Prima (întrebare — n.r.) se referă la felul în care este înțeles termenul <> în Directiva 38/2004. (…) Dacă directiva europeană înțelege <> indiferent de orientarea sexuală. Adică și soții de același sex, căsătoriți într-un stat membru al UE, în condițiile în care statul gazdă, România, nu are legislație care să permită căsătoria între persoane de același sex”, a explicat Ionescu. Ea a precizat că a doua întrebare se referă la felul în care legislația europeană înțelege să trateze în mod egal cetățenii europeni, indiferent dacă este vorba despre un cetățean din Belgia sau un cetățean din România și familia sa. Iustina Ionescu a susținut că, potrivit răspunsului primit din partea Inspectoratului General pentru Imigrări, cei doi clienți ai săi sunt considerați soți și au drepturi conform directivei europene pentru primele trei luni cât stau în România, iar după aceea nu mai sunt subiecte de drept ale acestui act normativ. „Deci, pentru primele luni îi tratează ca soți, următoarele luni îi tratează ca nefiind membri de familie. Un lucru care ni se pare nouă, evident, un dublu standard, dar, în același timp, este nevoie, poate dacă și Curtea Constituțională va considera necesar, de o opinie a Curții de la Luxemburg, în spiritul colaborării dintre Curtea Europeană și Curțile naționale”, a adăugat avocatul. Ionescu a menționat că alte nouă Curți Constituționale din state membre UE au trimis astfel de întrebări la Curtea de la Luxemburg.
