Ana Maxim

Aproape 1.800 de cărți bisericești rare și 450 de icoane de patrimoniu, aflate în diferite stadii de deteriorare, se află de peste 30 de ani la Mânăstirea Sinaia, în spații ce nu asigură condiții optime de conservare și păstrare. Pentru depozitarea și restaurarea pieselor au fost construite spaţii adecvate, la Mânăstirea Jercălăi, dar după finalizarea investiției, în 2009, conducerea Bisericii Ortodoxe Române nu a mai acceptat ca obiectele de cult să fie transferate acolo. Alte soluții pentru salvarea patrimoniului ecleziastic de la Sinaia nu s-au mai găsit, iar aceste valori culturale continuă să se deterioreze. Un semnal de alarmă despre situația gravă în care se află aceste piese a fost tras, recent, de către directorul Direcției pentru Cultură Prahova, Constantin Stere, la ședința Colegiului Prefectural Prahova, în urmă cu câteva zile, susţinând că e vorba despre o adevărată „crimă culturală“.
În perioada 1978-1983, a existat în România o operațiune de “concentrare” a patrimoniului bisericesc, conform prevederilor Legii nr. 63 din 1974. Astfel, în fiecare județ, inclusiv în Prahova, s-a căutat câte un loc pentru depozitarea unor obiecte religioase care nu mai erau utilizate: cărți scrise în limba slavonă sau cu caractere chirilice, dar și icoane aflate în stare de conservare precară. De la bisericile din Prahova au fost adunate 1774 de cărți vechi : incunabule (volume tipărite înainte de 31 decembrie 1500), alte ediții și manuscrise rare, precum și 450 de icoane pictate în secolele XVIII și XIX. Toate au fost depozitate în clădirea Muzeului Mânăstirii Sinaia, situată în aceeași curte în care se află mânăstirea. Locul nu a fost, însă, bine ales, din cauza condițiilor climatice nepotrivite pentru adăpostirea unor astfel de obiecte de patrimoniu: umiditate relativă mare, diferențieri bruște de temperatură, susține directorul Direcției Județene pentru Cultură, Constantin Stere. Aceste bunuri de o valoare inestimabilă se află, în continuare, la Mănăstirea Sinaia și nu sunt păstrate și conservate în condiții optime ( de exemplu, în spațiile respective, temperatura și umiditatea nu sunt monitorizate constant ). Icoanele și cărțile vechi sunt ale Bisericii Ortodoxe Române, iar fiecare obiect este încă în evidența parohiei de unde a fost ridicat, cu mențiunea că se află în depozitul de la Sinaia.
În anul 2004, Direcția Județeană pentru Cultură Prahova a demarat, împreună cu reprezentanții Mânăstirii Jercălăi, lucrări pentru construirea unui paraclis și a unor spații de depozitare, conservare și restaurare în incinta Mânăstirii Jercălăi, investițiile fiind terminate în 2009. Când toate spațiile de la Jercălăi erau gata și urmau să fie transportate acolo cărțile și icoanele, reprezentanții Direcției pentru Cultură au fost anunțați să nu mai aducă obiectele. “ În 2009, totul era gata și am luat hotărârea să transportăm la Jercălăi cărțile și icoanele. Am organizat o tabără de restauratori și conservatori pentru a pregăti acest transport. După ce totul a fost pregătit, am fost anunțați de starețul mânăstirii că obiectele nu vor mai fi transportate pentru că nu mai acceptă Patriarhul României”, a precizat directorul Constantin Stere la ședința Colegiului Prefectural Prahova. Potrivit acestuia, în spațiile respective, o perioadă a existat un depozit de vinuri, iar în prezent sunt amenajate acolo săli de mese pentru călugări. Mânăstirea Jercălăi fusese aleasă pentru construirea depozitului deoarece se află într- o zonă în care condițiile de mediu sunt potrivite conservării obiectelor de patrimoniu. „Din punct de vedere climatic, după părerea mea și a mai multor specialiști, aceasta este o zonă extrem de stabilă, cu o umiditate relativ scăzută, cu diferențe mici între iarnă și vară – adică nu sunt ierni extrem de aspre și nici veri foarte fierbinți. Nu este de neglijat nici faptul că Mânăstirea Jercălăi este aproape de mânăstirile Vărbila şi Apostolache, că se află pe Drumul Vinului, iar noi ne gândisem să facem și o expoziție cu cărți, icoane și alte obiecte de cult restaurate”, ne-a precizat ulterior directorul Constantin Stere. “Am făcut numeroase adrese către Patriarhie și am atras atenția că aceste obiecte de patrimoniu se degradează. Răspunsul a fost să găsim o altă soluție, însă nu avem unde să găsim un alt depozit”, ne-a mai precizat interlocutorul nostru. În lipsa unor soluții, patrimoniul ecleziastic de la Sinaia zace nefolosit. Dacă ar fi restaurate, icoanele ar putea fi valorificate în cadrul unor expoziții, iar cărțile ar putea fi consultate de cercetători.
Clădirea Muzeului Mânăstirii Sinaia, ce adăpostește această comoară culturală, a fost ridicată între anii 1842-1846 și a servit drept casă de oaspeți, până la data înființării muzeului, 1895. A fost reședință regală de vară în deceniul opt al secolului al XIX-lea, regele supraveghind personal de aici lucrările de construcție a Castelului Peleș, din vecinătate. Aici se află prima expoziție religioasă din țara noastră, inaugurată în 1895, și a funcționat fără întrerupere de la înființare până în zilele noastre. Colecţia de artă religioasă a muzeului cuprinde icoane, carte veche și odoare din sec. XVII-XIX. Printre cele mai valoroase obiecte se numără cinci icoane pictate de Pârvu Mutu (1693) și Biblia de la București (1688).