Capacitatea de a avea un control mai puternic pe plan emoţional este asociată cu un nivel mai scăzut de declanşare a depresiei şi apariţie a anxietăţii în viaţa de zi cu zi. Cheia pentru a dobândi un control emoţional este să fim mai flexibili pentru a ne adapta situaţiilor noi, sunt de părere cercetătorii unui studiu publicat recent în jurnalul „Psychological Science”, informează spring.org.uk.
Persoanele cu un nivel mai scăzut de depresie şi anxietate tind să penduleze cu succes între diversele strategii de control emoţional, în funcţie de modul în care înţeleg şi îşi explică situaţia în care se află.
„Studiul nostru avertizează împotriva unei strategii unice de abordare a situaţiilor lor în care ne aflăm, care au fost recomandate în studiile efectuate anterior cu privire la reevaluarea emoţiilor resimţite pentru dobândirea autocontrolului. Folosind, pur şi simplu, orice fel de strategie pentru reglarea pe plan emoţional nu poate duce la cele mai bune rezultate – în schimb, adaptarea planului emoţional în funcţie de context este cel mai adecvat plan pentru a dobândi autocontrolul,” declară Dr. Peter Koval, unul dintre autorii studiului.
Pentru a realiza acest studiu, cercetătorii au analizat participanţii la studiu timp de o săptămână. Aceştia au fost rugaţi să indice modul în care şi-au gestionat emoţiile şi nivelul de control pe care l-au avut asupra situaţiilor în care s-au aflat în tot acest timp.
Datele arată că persoanele cu un nivel ridicat de bunăstare mintală au avut tendinţa de a-şi schimba strategia de administrare a emoţiilor în funcţie de nivelul de control pe care îl aveau asupra situaţiei în cauză.
Când simţeau că au mai puţin control asupra împrejurărilor – cu alte cuvinte, atunci când simţeau că nu stă în puterea lor pentru a schimba anumite lucruri privitoare la situaţia în care se aflau – aceştia aveau tendinţa de a-şi reevalua emoţiile resimţite în acel moment. Reevaluarea presupune încercarea de a privi şi a înţelege situaţia în cauză dintr-un alt punct de vedere sau într-un mod diferit de cum ne-am obişnuit să o facem.
Spre exemplu, în situaţia în care un partener se simte respins, acesta ar putea gândi în felul următor: „Am fost respins, dar cel puţin am încercat. Poate data
viitoare voi fi mai norocos.”
Pe de altă parte, atunci când subiecţii au avut mai mult control asupra situaţiei în care se aflau – cu alte cuvinte, atunci când simţeau că stă în puterea lor pentru a schimba anumite aspecte ale situaţiei în care sunt direct implicaţi – aceştia au avut tendinţa de a evita reevaluarea şi a încerca să gândească dintr-o altă perspectivă întâmplările.
„Am constatat că persoanele cu un nivel ridicat de bunăstare au folosit mai des strategia de reevaluare a situaţiei în contextele mai puţin controlabile, în timp ce persoanele care aveau un nivel mai scăzut de bunăstare au adoptat modelul opus de strategie.”
Motivul pentru care reevaluarea situaţiei în momentele în care deţinem controlul nu este benefică este pentru că ne împiedică să facem ceva în privinţa întâmplărilor ce au loc.
„Atunci când situaţia poate fi schimbată de către noi în mod direct, reevaluarea situaţiei poate submina funcţia de adaptare a emoţiilor pentru a ne motiva să acţionăm,” adăugă autorul.
Atunci când situaţia poate fi schimbată, este mai bine să ne lăsăm dictat de emoţii pentru a acţiona la schimbarea ei, mai degrabă decât să încercăm să ne controlăm emoţiile. Însă în cazul în care situaţia nu poate fi schimbată, cel mai bine este să încercăm să ne reevaluăm emoţiile şi să privim lucrurile dintr-o altă perspectivă.
