Lucian Avramescu
Prea multă ură a-ncăput în toate
Ura stă-n bănci, ca un elev la școală
Azi ura a contaminat cu totul
Și Ziua ce se vrea Națională
Aștept o defilare de iubire
Nu de săruturi, nici de-mbrățișări
Dar vreau ca inamicii să se bată
Măcar de ziua țării lor cu flori
Soarta, vezi bine, ne-a bătut destul
Și ne-a vărsat ce-i hâd în bătătură
O grindină pe care o sporim
Cu un adaos personal de ură
Ura face ravagii în copii
Abandonații sorții fără tați
Ce cresc pieziș, la voia întâmplării
De ură doar, bieții, înconjurați
Dați liber la iubire doar o zi
Dați un decret de zonă fără risc
În care ura brusc s-ar converti
În unicul iubirii obelisc
Dar cer prea mult, ura s-a instalat
Virusu-i asasin e fără leac
Tu, omule, ești singurul ce poți
Găsind-o-n tine, să îi vii de hac
Dar vrei? Nu vrei, te-aș brusc deposeda,
Nu de iubire, ci de ura ta!
