Peste 10,1 milioane de femei au avut reşedinţa obişnuită pe teritoriul României pentru cel puţin 12 luni, la 1 ianuarie 2016, din 19,7 milioane de persoane – totalul populaţiei rezidente, potrivit datelor publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
În mediul urban, ponderea femeilor din ţara noastră este mai pronunţată decât în cel rural; 5,55 milioane locuiesc la oraş, reprezentând 52,3% din totalul populaţiei urbane. În mediul rural, ponderea populaţiei feminine este de 49,9%. Populaţia feminină este mai „îmbătrânită” decât cea masculină cu 3,2 ani. Vârsta medie naţională este de 41,5 ani, vârsta medie a femeilor este de 43,1 ani, iar vârsta medie a bărbaţilor este de 39,9 ani. Populaţia feminină a avut o pondere mai mare decât populaţia masculină în 40 de judeţe, excepţie făcând judeţele Vaslui şi Tulcea. Cea mai mare pondere a femeilor vârstnice (de 65 ani şi peste) a fost înregistrată în judeţele Teleorman, Vâlcea şi Giurgiu, iar cea mai scăzută în Ilfov şi Timiş. Cele mai multe femei vârstnice trăiesc în mediul rural (52,5% din totalul femeilor de 65 ani şi peste). Numărul femeilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 49 de ani numără 4,62 milioane de persoane, potenţialele mame reprezentând astfel 23,4% din totalul populaţiei rezidente la 1 ianuarie 2016, adică aproape jumătate din totalul populaţiei feminine (45,8%).
În populaţia rezidentă feminină, cele mai mari rate de fertilitate (născuţi-vii la 1.000 femei de vârstă fertilă, 15-49 ani) s-au înregistrat în judeţele Vaslui (58,6‰), Suceava (53,8‰) şi Bistriţa-Năsăud (53,6‰), iar cele mai scăzute în Gorj (32,1‰) şi Olt (34,9‰). Fertilitatea feminină la nivel de ţară a fost de 42,4 copii născuţi-vii la 1.000 de femei de vârstă fertilă.
În anul 2015, numărul de născuţi-vii (cu reşedinţa obişnuită în România) a fost de 197.491 copii, rezultând o rată a natalităţii de 10 născuţi-vii la 1.000 de locuitori.
Tendinţa din anii anteriori s-a păstrat şi în 2015, născându-se mai mulţi băieţi decât fete, cu un raport de masculinitate de 106 băieţi la 100 de fete. Vârsta medie la căsătorie cunoaşte o tendinţă de creştere, ajungând în 2015 la 29,1 ani la femei şi 32,5 ani la bărbaţi. Vârsta medie la prima căsătorie a crescut, de asemenea, în anul 2015, confirmând astfel tendinţa de amânare a încheierii primei căsătorii. Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 27,4 ani la femei şi 30,6 ani la bărbaţi. Din repartizarea pe grupe de vârstă şi sexe a persoanelor care au divorţat se poate observa că femeile din grupa 35-39 ani au avut cea mai mare pondere (19,9%) din numărul femeilor care au optat pentru această soluţie. Vârsta medie la divorţ a fost de 37,8 ani pentru femei si 41,4 ani pentru bărbaţi.
În ceea ce priveşte participarea populaţiei la activitatea economică, cele mai recente date, respectiv cele aferente trimestrului al treilea din 2016, relevă faptul că populaţia ocupată era de 8,62 milioane de persoane; dintre acestea, femeile reprezentau 43%.
Din analiza structurii populaţiei feminine ocupate pe grupe de ocupaţii reiese că 1,7% au fost cuprinse în grupa membrilor corpului legislativ ai executivului, a înalţilor conducători ai administraţiei publice, conducătorilor şi funcţionarilor superiori, 19,8% au lucrat ca specialişti în diverse domenii de activitate, 7,4% erau tehnicieni sau alţi specialişti în domeniul tehnic, 6,6% au avut statutul de funcţionari administrativi, 20,8% au fost angajate ca lucrători în domeniul serviciilor.
Potrivit analizei, 21,2% din femei şi-au desfăşurat activitatea ca lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit, 7,8% au lucrat în grupa muncitorilor calificaţi şi asimilaţi şi 14,7% au fost cuprinse în alte categorii de ocupaţii. În privinţa gradului de instruire, din totalul persoanelor ocupate de sex feminin, 23,9% erau absolvente ale învăţământului superior, 4,2% ale învăţământului postliceal şi de maiştri, 39,9% au absolvit liceul, iar 11,8% şcoli profesionale şi de ucenici.
