Violeta Stoica
Astăzi se împlinesc 40 de ani de la cutremurul din 1977, atunci când întreaga Românie a fost zguduită, la ora 21.21, de un seism cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter. Mii de oameni au murit sau au fost răniți, fiind prinși sub dărâmături după ce imobile întregi s-au prăbușit.
Anul acesta, până în prezent, conform Institutului Național pentru Fizica Pământului, cel mai mare cutremur a avut loc pe data de 8 februarie, la ora 17.08, acesta având o magnitudine de 5 pe Richter.
La patru decenii de la ultimul cutremur de peste 7 grade produs în ţara noastră, românii nu se înghesuie nici să își asigure locuințele, iar mulți dintre cei care trăiesc în case cu bulină roșie stau cu spaima apropierii unui mare seism, însă nici nu au posibilitatea financiară de a-și consolida clădirile.
Starea imobilelor, pe de altă parte, indiferent dacă sunt sau nu încadrate într-o clasă de risc seismic, trebuie să fie urmărită în timp, pentru ca specialiștii să știe ce măsuri ar trebui luate pentru eventuale consolidări sau reparații capitale.
Cel mai mare cutremur care a avut loc în acest an în zona Vrancea a fost înregistrat în după-amiaza zilei de 8 februarie și a avut o magnitudine de 5 grade pe Richter. Potrivit raportului întocmit de specialiștii Institutului Național pentru Fizica Pământului, epicentrul cutremurului a fost localizat în apropierea următoarelor orașe: Vălenii de Munte (40 km), Covasna (41 km), Săcele (48 km), Brașov (55 km), Plopeni (56 km).
Conform datelor oficiale, deși în România condițiile seismice sunt dintre cele mai severe din Europa, producându-se în medie două sau trei cutremure majore într-un secol – mai mari de șapte grade pe Richter – mai puțin de un sfert dintre locuințele prahovenilor sunt asigurate în caz de dezastru natural, polițele de asigurare obligatorii incluzând și pagubele produse de un eventual cutremur.
În ciuda riscurilor și a posibilității apariției unor pagube însemnate în caz de seism major, prahovenii nu dau buzna la societățile de profil pentru a-și asigura locuințele. Potrivit Pool-ului de asigurare împotriva dezastrelor naturale, doar 22,66% dintre locuințele din județul Prahova au polițe de asigurare, respectiv 73.691 din totalul de circa 320.000 aflate în proprietate privată.
Pe de altă parte, fiecare construcție are un comportament specific de-a lungul timpului, iar proprietarii trebuie să cunoască foarte bine și să țină evidența tuturor evenimentelor care ar fi putut să le afecteze locuințele.
Fiecare clădire este un caz particular cu comportare specifică
Andrei Țurcanu, inginer constructor, a arătat, pentru ziarul Prahova, importanța cunoașterii tuturor evenimentelor – inclusiv cutremurele – prin care a trecut în timp o clădire.
„Protecţia antiseismică a construcţiilor este considerată o acţiune de interes naţional, priorităţile în domeniul reducerii riscului seismic constituindu-le clădirile de locuit înalte cu structura de rezistenţă din beton armat şi zidărie din cărămidă, construite înainte de 1940; clădirile de locuit înalte construite înainte de 1977, care deţin spaţii publice la parter sau la alte niveluri ale clădirii; clădiri cu funcţiuni esenţiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia civilă”, a precizat dr.ing. Andrei Țurcanu.
Pe de altă parte, însă, este evident necesară verificarea eventualelor efecte negative pe care le au seismele – și nu numai ele – asupra imobilelor, iar inginerul constructor Andrei Țurcanu explică: “Inventarierea, investigarea, evaluarea structurilor de rezistenţă şi încadrarea în clasele de risc trebuie făcute cu mult discernământ, deoarece fiecare clădire reprezintă un caz particular, cu comportare specifică. Analizarea unei clădiri afectate de cutremur comportă mai multe faze de verificare şi control: observaţii directe, prelevarea de probe pentru testări în laborator, testări instrumentale şi analize numerice. Decizia privind încadrarea în clasa de risc seismic şi tipul intervenţiei pentru clădirea analizată poate fi: reparaţie, consolidare sau demolare. Sunt cazuri în care consolidările clădirilor existente afectate de cutremure puternice conduc la operaţii costisitoare, greu de efectuat, fără a avea certitudinea că lucrările executate vor conduce la o comportare corespunzătoare la un viitor cutremur puternic, optându-se pentru demolarea acestora, pe amplasamentele respective putând fi construite cu costuri acceptabile clădiri noi, conform codurilor şi normativelor tehnice aflate în vigoare. Proprietarii (persoane fizice/autorităţi publice locale sau centrale) clădirilor încadrate în clasele de risc seismic I şi II trebuie să conştientizeze expunerea în cazul declanşării unui cutremur puternic, aceştia fiind cei în măsură să aplice soluţiile specificate în Rapoartele de Expertiză Tehnică.
Având în vedere cele prezentate, potrivit legislaţiei aflate în vigoare (Legea Nr. 10/1995 – Calitatea în Construcţii, cu completările ulterioare ; H.G. nr. 273/1994 – Regulament de Recepţie a Lucrărilor de Construcţii şi Instalaţii aferente acestora, cu completările ulterioare ; Normativul P 130 / 1999 – Comportarea în timp a construcţiilor etc) imobilele, indiferent de destinaţie (clădiri publice, spitale, unităţi de învăţământ, săli de spectacole, hoteluri, blocuri de locuinţe, locuinţe unifamiliale etc) trebuie să deţină şi să fie completat la zi “Jurnalul Evenimentelor“, acesta fiind parte integrantă a Cărţii Tehnice a Construcţiei. “Jurnalul Evenimentelor“ aferent unui imobil trebuie să conţină datele de identificare ale acestuia, respectiv proprietar/utilizator sau chiriaş, suprafaţa imobilului, structura de rezistenţă, finisaje, instalaţii etc) şi a intervenţiilor (reparaţii, consolidări, extinderi, recompartimentări) care s-au succedat pe durata de exploatare a imobilului respectiv. Acest document este foarte necesar, deoarece furnizează date cât mai complete în cazul producerii unor evenimente nedorite (cutremure, explozii, incendii, inundaţii etc), specialiştii putând identifica mult mai uşor cauzele producerii pagubelor şi societăţile de asigurare pot aprecia mult mai corect valoarea despăgubirilor acordate”.
Istoricul cutremurelor din România, realizat de INFP
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului a realizat și publicat pe site-ul oficial (www.infp.ro) un amplu material de informare despre seismele din țara noastră – “Cutremurele din România și efectele lor”, la 40 de ani de la dezastrul natural din 4 martie 1977.
“INCDFP lansează o nouă aplicație de prezentare a cutremurelor din ultimele secole și a efectelor acestora. În aceasta veți găsi hărți interactive ale cutremurelor din România și ale valorilor de intensitate semnalate la cutremure majore, galerii foto și video cu privire la efectele cutremurelor din 1940 și 1977, informații relevante și verificate, hărți de hazard seismic recente și multe alte materiale utile. De asemenea, nici perspectiva asupra unui viitor cutremur major nu este neglijată. Vă invităm să vizualizați aplicația, să o distribuiți, și în cazul în care aveți informații/amintiri/povești legate de un anumit cutremur și loc, să adăugați comentarii pertinente în albumele de fotografii dedicate”, au precizat specialiștii institutului. Link-ul aplicației este https://arcg.is/2cNMNFX.
În legătură cu seismul devastator din 4 martie 1977, în materialul menționat se arată că acest cutremur “a avut caracter de multi-șoc: au fost cel puțin 4 șocuri principale la adâncimi diferite, de-a lungul planului de rupere, care este estimat a avea un perimetru de 30 pe 60 km”. Aceeași sursă menționează și pagubele înregistrate în urma seismului care a avut loc în urmă cu exact 40 de ani: “1.578 de persoane și-au pierdut viața în România (din care 90% în București) și 11.321 au fost rănite, în principal din cauza prăbușirii clădirilor. Cutremurul a doborât sau avariat grav 32.897 de locuințe și a afectat 763 de unități industriale. Din 40 de județe, 23 au fost grav afectate. Un raport din 1978 al Băncii Mondiale arată pagube economice totale în valoare de 2 miliarde de dolari, din care 70% în București”.
Conform informațiilor din Planul de analiză și acoperire a riscurilor al județului Prahova, ediția a VII-a, în urma cutremurului din martie 1977 s-au înregistrat 39 de morți, 335 de răniți, 4846 de sinistrați. Au fost, de asemenea, înregistrate pagube materiale importante, fiind distruse 26 de clădiri de instituții, alte 228 de imobile în care își desfășurau activitatea diverse instituții fiind avariate. Cele mai mari probleme au fost însă la persoane particulare, 416 locuințe fiind distruse în Prahova, iar alte 5648 – avariate. Distrugerile cele mai mari au fost înregistrate în Ploiești, Câmpina, Plopeni (unde au decedat cele mai multe persoane, după prăbușirea unui cămin de nefamiliști), Boldești-Scăeni, Mizil și Vălenii de Munte.
