Ce are de ascuns Societatea Naţională a Sării în legătură cu Salina Slănic?

Violeta Stoica

August 2014. Salina Slănic s-a aflat în atenția întregii țări, atunci când liftul de acces pentru turiști s-a prăbușit în gol, acesta reprezentând și momentul terminus pentru una dintre modalităţile de vizitare a Minei Unirea. De atunci, microbuzele au rămas singura cale de acces a celor aproape 200.000 de vizitatori – turiști sau pacienți care vin la tratament – care intră anual în salina prahoveană. În tot acest interval de timp, s-a vorbit despre studii în legătură cu posibilitatea reparării “coliviei”, dar și despre faptul că există posibilitatea ca noxele emanate de microbuze să afecteze sănătatea turiștilor. Deși investițiile se lasă așteptate, iar Salina Slănic – Mina turistică Unirea – a rămas de căruță, oficialii de la București se fac că nu văd nevoia de modernizare a acestui obiectiv turistic. Mai mult decât atât, reprezentanții Societății Naționale a Sării – Salrom refuză să răspundă unor întrebări foarte clare referitoare la starea unor obiective din salina prahoveană.

Problema traseelor dus-întors cu microbuzele destinate turiștilor care doresc să viziteze Mina Unirea a Salinei Slănic va rămâne probabil multă vreme de acum înainte. Anual, Salrom organizează licitații pentru încheierea contractelor de prestări-servicii de transport pentru angajați și pentru turiști. Anul acesta, deschiderea ofertelor a avut loc pe 14 februarie, însă procedura de achiziție prin licitație deschisă a transportului turiștilor la sucursala Slănic Prahova a fost anulată. Potrivit reprezentanților Salrom, “au fost prezentate numai oferte necorespunzătoare, respectiv oferte care prin valoarea inclusă în propunerea financiară, fiecare dintre oferte a depășit valoarea fondurilor alocate pentru îndeplinirea contractului de achiziție respectiv”. Nu s-a precizat, însă, dacă se va prelungi contractul existent și cum se va realiza în continuare transportul pentru turiști.
Pe de altă parte, însă, există o altă procedură de achiziție despre care conducerea Salrom nu dorește să dea informații, deși au fost solicitate oficial, având în vedere că de anul trecut se tot intenționează să se realizeze o “expertiză tehnică privind stabilirea stării de deteriorare și a vulnerabilităților seismice ale clădirii instalației de preparare a Salinei Slănic, cu studii de soluții pentru remedierea situației actuale”. De fiecare dată, procedura de achiziție a fost anulată. Textele anunțurilor de achiziție, postate pe pagina oficială a Societății Naționale a Sării, nu pot să nu ridice întrebări legitime, pe care le-am adresat – printr-o solicitare oficială – conducerii Salrom. Are legătură zona respectivă cu partea turistică a Salinei Slănic? Ce vizează expertiza tehnică și care sunt urmările neîncheierii contractului de realizare a expertizei tehnice, după trei runde de achiziție eșuate?

Răspunsul venit de la Societatea Națională a Sării Salrom ne determină să ne întrebăm, în mod legitim, dacă această companie națională are ceva de ascuns în legătură cu starea fizică și de securitate a unor părți componente ale Salinei Slănic. “Societatea Națională a Sării SA acționează într-o piață concurențială și apreciem că furnizarea anumitor informații cu privire la relațiile contractuale pe care Societatea le are încheiate sau dorește să le încheie cu partenerii săi reprezintă încălcări ale aspectelor care țin de confidențialitate”. Acesta este răspunsul furnizat la cererea ziarului Prahova în legătură cu expertiza tehnică lansată de anul trecut în legătură cu ceea ce reprezentanții Salrom înșiși spun că trebuie stabilite starea de deteriorare și vulnerabilitățile seismice ale clădirii instalației de preparare a Salinei Slănic.
Refuzul Salrom de a furniza informațiile solicitate despre siguranța acelor zone care sunt considerare vulnerabile la seism ridică întrebarea: “Ce are de ascuns Societatea Națională a Sării în legătură cu Salina Slănic?”. Fie că este vorba despre siguranța angajaților, fie că este vorba despre siguranța turiștilor, Salrom are obligația de a explica situația actuală a clădirii menționate în acel anunț de licitație.
Pentru că, pe de altă parte, dacă luăm în considerare ce a descoperit Curtea de Conturi la controalele efectuate anul trecut în legătură cu activitățile financiare de prin curtea Salrom, întrebările despre modul în care se cheltuie banii ar putea curge gârlă.

Cheltuieli nejustificate, descoperite de Curtea de Conturi

În Raportul public pe anul 2015 întocmit de reprezentanții Curții de Conturi, printre societățile naționale care au fost auditate a fost și Salrom, fiind evidențiate în urma controalelor probleme inclusiv la Sucursala Salina Slănic. În documentul menționat, se face referire, printre altele, și la transportul de personal. “La Sucursala Salina Slănic Prahova nu au fost întreprinse toate măsurile pentru încasarea penalităților stabilite conform clauzelor contractuale, în cazul a trei clienți, în sumă de 50 mii lei; au fost efectuate plăți nejustificate în sumă de 40 mii lei, prin acceptarea la plată a unor lucrări de frezare, efectuate pe o suprafață cu 2.000 mp mai mare decât cea stabilită prin contractul de execuție; au fost majorate nejustificat cheltuielile cu serviciile de transport personal, la și de la locul de muncă, cu suma totală de 154 mii lei, prin confirmarea la plată a unui număr de 824 de curse care nu au fost efectiv prestate pentru transportul personalului; efectuarea de plăți nelegale în sumă de 140 mii lei, la care se adaugă dobânzi în sumă de 32 mii lei, prin acceptarea la plată a manoperei pentru lucrări neexecutate și decontarea unor materiale la prețuri mai mari decât prețurile justificate cu facturi de la furnizor; au fost achiziționate servicii de reparații capitale pentru un strung, supraevaluate, estimate la suma de 52 mii lei, reprezentând totalul elementelor de cheltuieli ce nu au fost justificate, în condițiile în care atât valoarea de piață a unui strung de același tip, recondiționat, cât și valoarea unui strung nou, cu caracteristici tehnico-funcționale similare, sunt sub prețul plătit pentru reparația capitală;
Au fost efectuate plăți nelegale, astfel: în sumă de 279 mii lei, la care se adaugă dobânzi de 25 mii lei prin acceptarea la plată a contravalorii manoperei și pentru cantități de material mai mari decât cantitățile reale executate; în sumă de 52 mii lei, la care se adaugă dobânzi ca urmare a decontării unor echipamente tehnologice la prețuri de până la 3,5 ori mai mari decât prețurile de la furnizor; nu au fost inventariate corespunzător terenurile, iar pentru unele clădiri și construcții speciale nu au fost înscrise locația, date tehnice, suprafețe etc.; în cazul imobilizărilor corporale în curs de execuție nu s-a avut în vedere compararea volumului lucrărilor efectiv realizate, la data inventarierii, cu documentația (devize, proiecte etc.)”.