Dr. Alfred Mertl
Nu am aflat niciodată de la dânsul şi nici nu am reuşit sa descopăr prin documentele pe care le-am avut la dispoziţie care au fost motivele care l-au determinat să părăsească Bucureştiul şi să ia hotărârea de a înfiinţa un serviciu de Urologie în oraşul Ploieşti. Ceea ce ştiu sigur este că în februarie 1947, când tocmai împlinea vârsta de 41 de ani, devenea cu acte în regulă medicul şef al nou-înfiinţatului serviciu de Urologie al oraşului Ploieşti.
Iată cum arăta asistenţa medicală în oraşul Ploieşti, la sfârşitul războiului. Citez din Marea carte a Ploieştiului [ ].
„Bombardamentele aeriene din timpul celui de-al Doilea Război Mondial au dezorganizat sau chiar distrus parţial sau total asistenţa medicală din Ploieşti, ducând la evacuări de spitale şi înfiinţări de unităţi ambulatorii. În 1945, la o populaţie de 111.540 locuitori existau 66 de medici oficiali şi 55 medici particulari.” Doi ani mai târziu, „în 1947, existau 7 spitale, 149 de medici şi 81 cadre medii sanitare”.
Dintre cele 7 spitale, doar două aveau servicii de chirurgie generală – Boldescu şi Schuller. Şi ele fuseseră grav avariate de bombardamente, primul având distrus întregul etaj, cel de-al doilea pierzând o aripă importantă. În aceste condiţii, secţia de Urologie a funcţionat o perioadă în localul unui fost sanatoriu privat.
În anul 1951, spitalelor Boldescu şi Schuller li se vor adăuga fiecăruia un serviciu important de boli interne şi câte o policlinică, devenind astfel Spitalul Unificat nr.1 (Boldescu) şi nr.2 (Schuller). Secţia de Urologie va fi încadrată într-o clădire anexă la spitalul Boldescu, unde i se vor aloca un număr de 40 de paturi şi o sală de operaţii separată, iar d-lui dr. Teodorescu i se vor alătura doi medici, dr. Petre Constantinescu şi dr. Gheorghe Ionescu, primul pensionându-se în 1952. Prin înfiinţarea noului Spital Unificat nr.1, d-nul dr. Teodorescu va fi numit directorul spitalului, funcţie pe care o va păstra până în anul 1969, când va fi pensionat.
În ciuda acestor condiţii dificile de lucru, activitatea nou-înfiinţatei secţii de Urologie se desfăşura la un nivel ridicat. Se efectuau intervenţii chirurgicale de amploare, fără a se neglija activitatea ştiinţifică. Din documentele pe care le-am avut la dispoziţie rezultă că numai în anul 1948 au fost prezentate de către dr. Teodorescu şi dr. Ionescu, la secţia de chirurgie a nou-înfiinţatei Societăţi a Ştiinţelor Medicale Ploieşti (USSM), un număr de trei referate ştiinţifice.
În anul 1959, se termină supraetajarea Spitalului Boldescu, iar secţia de Urologie va ocupa mai mult de jumătate din acest etaj, numărul de paturi crescând de la 40 la 60. Va dispune de un bloc operator nou, cu instalaţie centrală de oxigen şi de o sală specială pentru cistoscopie şi intervenţii endoscopice joase.
După ce promovasem concursul de secundariat, care s-a ţinut în luna mai 1966, am fost prezentat d-lui dr. Teodorescu de către un chirurg alături de care lucrasem. M-a impresionat de la bun început figura sa zâmbitoare, care trăda inteligenţă şi bunătate. A fost bucuros când a aflat că lucrasem deja în servicii de chirurgie şi că activitatea ştiinţifică nu îmi era străină. Mi-a recomandat ce să studiez până la prezentarea la post, pentru a nu intra într-o lume necunoscută.
A trebuit să mă adaptez foarte repede la programul de activitate de pe secţie, care era foarte riguros. Raportul de gardă se ţinea întotdeauna la ora 8, cu participarea medicilor şi a asistentelor de la sala de operaţie. Se discutau cazurile nou internate şi programul zilei. Intervenţiile chirurgicale aveau loc numai în zilele de marţi şi joi, când se operau în medie 4-5 cazuri. Vizita bolnavilor se făcea zilnic, pe toată secţia, discutându-se fiecare caz în parte. Era ocazia când dr. Teodorescu ne povestea adeseori despre cum rezolva prof. Marion anumite cazuri. În zilele când nu era program operator se efectuau cromo-cistoscopii, pielografii, uretrografii sau diverse operaţii endoscopice (cauterizări de tumori vezicale papilare, după prelevare cu pensa specială de ţesut pentru examen histologic). În medie, se efectuau anual peste 1.000 de cistoscopii sau intervenţii endoscopice. Experienţa d-lui dr. Teodorescu în acest domeniu m-a ajutat foarte mult să-mi capăt îndemânarea acestor manevre.
(va urma)
