A.M.

La Ploiești, astăzi, sute de preoți și enoriași participă la Procesiunea de Florii, în ajunul acestei sărbători ce amintește de Intrarea triumfală a lui Iisus Hristos în Ierusalim. Participanții se vor întâlni la Biserica “Sfântul Gheorghe Vechi” de lângă Colegiul Național “Mihai Viteazul” unde, la ora 16.00, va avea loc slujba de Vecernie. De la ora 17.00 aceștia se vor deplasa pe traseul Catedrala „Sfântul Ioan Botezătorul” – Biserica „Sfântul Vasile” – Biserica „Sfântul Andrei” purtând ramuri de finic și de salcie, flori și icoane. Și la Câmpina are loc astăzi, între orele 15.00 -19.00, Procesiunea de Florii, la care participă preoții din municipiu și din celelalte parohii care sunt arondate Protoieriei Câmpina. La Biserica parohiei “Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”, din strada Orizontului nr. 1 B se va oficia slujba Vecerniei la ora 15.00, iar la ora 16.00 preoții și credincioșii vor porni pe traseul Strada Orizontului- Bulevardul Carol I- Strada Mihail Kogălniceanu – Strada Republicii –Biserica Parohiei “Sfânta Treime” (unde va fi rostită o ectenie întreită)- Bulevardul Carol I- Strada Ion Câmpineanu –Biserica Parohiei “Adormirea Maicii Domnului“. Pelerinajul se va încheia la Biserica „Adormirea Maicii Domnului“, unde se vor rosti ectenia de mulțumire, rugăciunea de sfințire a icoanelor și de binecuvântare a pelerinilor.

Obiceiuri şi tradiţii

Cu prilejul Floriilor sau a Duminicii Stâlpărilor, cea mai importantă sărbătoare care vesteşte Paştele, credincioșii rememorează intrarea lui Iisus în Ierusalim şi îi sărbătoresc, totodată, pe cei cu nume de flori. Sărbătoarea intrării Domnului în Ierusalim a fost suprapusă peste cea a zeiţei romane a florilor, Flora, de unde şi denumirea populară pe care a primit-o. Astfel, pe lângă sărbătoarea creştină a intrării Mântuitorului în Ierusalim au apărut şi nenumărate obiceiuri şi tradiţii, atât în mediul rural, cât şi în cel urban, cele mai multe de sorginte păgână. De exemplu, de Florii se obişnuieşte să se facă „de ursită”, astfel că fetele aflau, prin diverse procedee, dacă se vor căsători sau nu în acel an. Tot de Florii, mărţişorul purtat până în această zi se pune pe ramurile unui pom înflorit sau pe un măceş, iar zestrea se scoate din casă pentru aerisire. Înaintea sărbătorii, fetele nemăritate din Banat şi Transilvania obişnuiesc să pună o oglindă şi o cămaşă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui, aceste obiecte sunt folosite în farmece pentru noroc în dragoste şi sănătate. De asemenea, la miezul nopţii se fierbe busuioc în apă, iar dimineaţa fetele se spală pe cap cu această fiertură, ca să le crească părul frumos şi strălucitor. Ce rămâne se toarnă la rădăcina unui păr, în speranţa că băieţii se vor uita după ele, ca după un copac înflorit. În popor se mai spune că acela care îndrăzneşte să se spele pe cap în ziua de Florii fără apă descântată şi sfinţită riscă să albească. La toate popoarele creştine pot fi întâlnite diferite obiceiuri, unele chiar similare celor de la noi, majoritatea având în prim-plan palmierul sau salcia. Aceste tradiţii nu au nimic în comun cu spiritul creştinesc al praznicului Intrării Mântuitorului în Ierusalim. Creştinii prăznuiesc Intrarea Mântuitorului în Ierusalim participând la Sfânta Liturghie, împodobind cu ramuri de salcie sfinţită icoanele, uşile şi ferestrele gospodăriilor lor şi păstrând rânduiala postului. Aceste ramuri sfinţite se păstrează peste an, fiind folosite cu credinţă la tămăduirea diferitelor boli. Oamenii obişnuiesc şi să înfigă aceste ramuri în straturile proaspăt semănate, să le pună în hrana animalelor sau să le aşeze pe morminte.
Ramurile verzi simbolizează castitatea, dar şi renaşterea vegetaţiei, amintind totodată de ramurile cu care a fost întâmpinat Iisus la intrarea în Ierusalim, în această zi. În sâmbăta dinaintea Floriilor, femeile din unele zone ale ţării aduc ofrandă de pomenire a morţilor împărţind plăcinte de post.