• Ziua mondială a maladiei Parkinson, marcată anual la 11 aprilie, corespunde zilei de naștere a Dr. J. Parkinson, care în urmă cu 200 de ani a descris pentru prima dată boala, prin publicarea „Eseului despre paralizia agitată”, arătând că diminuarea puterii musculare, percepută inițial ca un sentiment de slăbiciune ușoară, este însoțită de un tremur involuntar. Pe măsură ce boala se agravează pacienții sunt nevoiți să se aplece în față în timpul mersului pe jos, pășind cu pași mai scurți, târșiitori și adăugați sau într-un ritm mult mai rapid, potrivit www.daysoftheyear.com., preluată de Agerpres. Una dintre cele mai reprezentative afecțiuni neurologice degenerative înregistrate la nivel mondial, a doua ca frecvență după maladia Alzheimer, boala Parkinson afectează astăzi aproximativ 6,3 milioane de persoane în întreaga lume, 1,2 milioane fiind în țările din Uniunea Europeană, dintre care aproximativ 73.000 sunt din România. La scară mondială, peste 300.000 de persoane sunt diagnosticate anual cu boala Parkinson, înregistrându-se o incidență de 10 la 100.000. Potrivit estimărilor, numărul acestora s-ar putea dubla până în 2030, fapt alarmant atât pentru societatea civilă, dar și pentru comunitatea științifică medicală. Boala afectează, în special, persoane cu vârste de peste 60 de ani, dar se estimează că una din zece persoane este diagnosticată înainte de a împlini vârsta de 50 de ani. Totuși, această boală poate afecta și persoane mai tinere, sub 40 de ani, potrivit www.europeanbraincouncil.org. Din punct de vedere al cauzelor genetice cunoscute, acestea pot reprezenta mai puțin de 5% din totalul cazurilor de Parkinson. În prezent, peste 30 de medicamente destinate bolii Parkinson și peste 600 de medicamente destinate bolilor neurologice se află în cercetare și dezvoltare. Tratamentul bolii Parkinson poate fi medicamentos și/sau chirurgical (implantarea unui dispozitiv pentru stimularea unor zone specifice din creier).
• Ţigările electronice sunt dispozitive care funcţionează cu baterii, care pot arăta fie precum o ţigară reală, fie precum un stilou. Există sute de branduri, iar acestea sunt utilizate că o modalitate de a obţine nivelul necesar de nicotină, fără a experimenta pericolele ţigărilor. Toate funcţionează în acelaşi mod: dispun de containere umplute cu un lichid care este de obicei realizat din nicotină, arome şi alte substanţe chimice. Un dispozitiv de încălzire transformă apoi lichidul în vapori pe care îi inhalezi atunci când tragi din ea. Sunt ţigările electronice sigure? Cele mai multe conţin nicotină chimică, însă şi ea la rândul ei creează dependenţă, notează descoperă.ro.
