Nicoleta Dumitrescu

Temperaturile extrem de scăzute înregistrate în ultima perioadă au produs pagube, aşa cum era de aşteptat, mai ales în agricultură. Bruma şi îngheţul târziu de primăvară – nefireşti pentru această perioadă a anului – deja s-au făcut simţite în cazul pomilor fructiferi, la nivelul judeţului Prahova semnalându-se faptul că producţia, mai ales de mere şi prune, va fi în mare parte compromisă în anumite zone. Deja, în exploataţiile pomicole de la Măgurele şi Podeni, după cum ne-a confirmat directorul Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Prahova, pagubele au fost confirmate în proporţie de 80-90%. Nu sunt sigurele cazuri, notificări ce vizau faptul că pomii fructiferi au fost afectaţi de îngheţ fiind primite şi de la Băicoi şi Plopu. Pe de altă parte, şi specialiştii confirmă faptul că primăvara aceasta a fost una ieşită din comun, în sens negativ, pentru agricultură. Astfel, dintr-un comunicat de presă semnat de către preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu – Şişeşti” din Bucureşti a reieşit faptul că, asemenea temperaturi scăzute, precum cele înregistrate în zona colinară a României în perioada 20 -24 aprilie 2017, nu au mai fost semnalate niciodată în această perioadă!

Conform informaţiilor pe care le-am primit de la directorul Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Prahova, îngheţul târziu, din această primăvară, a afectat mai ales livezile cu meri şi pruni. Astfel, deja, la Măgurele şi Podeni, pe suprafeţe de zeci de hectare, în ambele cazuri s-a constatat faptul că pomii fructiferi au fost afectaţi în proporţie de 80-90%, confirmarea venind, în cele două localităţi, după ce au fost efectuate şi verificări în teren. “Cazurile de la Măgurele şi Podeni, unde s-a semnalat faptul că livezile de măr şi prun au fost afectate de îngheţ, au fost deja analizate în cadrul Comisiei judeţene de evaluarea pagubelor. Totodată, notificări au mai fost primite şi de la Băicoi, unde sunt livezi cu pomi fructiferi, pentru o suprafaţă de peste 40 de hectare, dar şi de la Plopu. Urmează, în ambele cazuri, să se facă verificări în teren, pentru a se vedea, concret, care au fost efectele îngheţului din ultima perioadă şi în aceste cazuri. Dacă vom mai primi şi alte notificări referitoare la exploataţii pomicole care au fost afectate de răcirea accentuată a vremii, vom proceda la fel, adică vom merge să verificăm la faţa locului”, ne-a declarat Mita Enache – directorul Direcţiei pentru Agricultură Prahova. De menţionat că, fiind vorba şi de alte cazuri, până la întocmirea situaţiei cu suprafeţele afectate de îngheţ, e nevoie de parcurgerea mai multor paşi. Concret, cei care se regăsesc în această situaţie – la fel cum se întâmplă pe perioada de vară, când culturile sunt afectate de secetă – au avut obligaţia să înştiinţeze primăria localităţii pe al cărei teritoriu se afla suprafaţa deţinută în proprietate. Ulterior, primarii au dispus convocarea Comisiilor locale pentru situaţii de urgenţă, în cadrul cărora stabilesc, printre altele, şi deplasarea la terenurile indicate de către fermieri, în vederea evaluării pierderilor semnalate, acest lucru făcându-se, de regulă, de o echipă de specialişti în agricultură, împreună cu cei de ISU Prahova, situaţia centralizată fiind direcţionată, în vederea dipunerii de eventuale depăgubiri, către instituţiile centrale, respectiv la Ministerul Agriculturii. Cum vor fi ajutaţi cei cărora îngheţul timpuriu le-a distrus livezile cu pomi fructiferi? Recent, ministrul Agriculturii a făcut o serie de declaraţii pe această temă. „Pierderile înregistrate din cauza înghețului din această primăvară se stabilesc de către comisiile locale. În primul rând, acestea stabilesc norma de venit față de ceea ce s-a estimat, iar fermierii afectați vor fi ajutați prin reducerea impozitelor pe norma de venit. Sunt zone cu culturi pomicole și viticole afectate semnificativ în anumite părți ale țării, dar pe areale mici, și nu din cauza zăpezii căzute, ci mai ales din cauza gerului care a urmat, de minus 5 – minus 6 grade în unele zone”, a precizat ministrul Petre Daea.

Îngheţul din această primăvară nu a mai fost înregistrat niciodată

Pe de altă parte, inclusiv specialiştii în agricultură au confirmat faptul că primăvara aceasta a fost una ieşită din comun în ceea ce priveşte temperaturile negative. Concret, dintr-un comunicat de presă, semnat de prof.dr. Gheorghe Sin – preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu –Şişeşti”, reiese că primăvara 2017 a fost una cum nu s-a mai văzut. “ Temperaturile scăzute înregistrate în zona colinară a României (- 4 grade C, până la – 6 grade C), în perioada 20 -24 aprilie 2017, reprezintă un fenomen rar, care nu a mai fost înregistrat de stațiile meteorologice ale stațiunilor noastre niciodată. Aceste temperaturi survin după o perioadă de temperaturi foarte ridicate din luna martie și prima jumătate a lunii aprilie, ceea ce a dus la un avans fenologic de 7 – 10 zile în perioada de temperaturi negative”, se arată în comunicatul dat publicităţii recent. Pe de altă parte, reprezentanții Academiei de Științe Agricole și Silvice au mai precizat că scăderea temperaturilor din ultima perioadă a dus la pierderi, la plantaţiile de nuci, în zona colinară, chiar şi de până la 100%.