Violeta Stoica

Normele Uniunii Europene privind situația persoanelor cu dizabilități care trăiesc în centre sociale impun ca, în următorii ani, România să renunțe la o parte dintre instituțiile aflate în subordinea autorităților locale sau naționale care găzduiesc adulți cu handicap.
Peste 1000 de persoane cu dizabilități sunt în prezent cazate și îngrijite în centrele aflate în subordinea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Prahova, 120 dintre acestea fiind în cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică pentru Persoane Adulte cu Handicap Călineşti din comuna Floreşti. Autoritatea Națională pentru Persoane cu Dizabilități – aparținând Ministerului Muncii – a selectat, în urma unor analize desfășurate în ultimul an, câteva centre sociale din țară care se încadrează în obținerea finanțării prin Programul Operațional Regional 2014-2020 pentru transformarea lor în căsuțe special destinate grupurilor de câte 10 beneficiari (cu personalul de specialitate aferent) care să devină relativ independenți de îngrijirile din interiorul unor instituții închistate, așa cum au fost până în prezent.

C CViorel Călin, directorul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Prahova, instituția care are în subordine centrele sociale de stat, inclusiv Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică pentru Persoane Adulte cu Handicap Călineşti din comuna Floreşti, a explicat, pentru ziarul Prahova, ce înseamnă această posibilitate de accesare a fondurilor europene pentru beneficiari. Șeful DGASPC afirmă că, până în anul 2020, un număr de persoane din centrele destinate persoanelor adulte cu dizabilități trebuie să fie dezinstituționalizate, ceea ce ar trebui să le confere acestora alte condiții, complet diferite de cele actuale. “Autoritatea (n.n. – Autoritatea națională pentru Persoane cu Dizabilități) a făcut o cartografiere într-o primă fază a situației centrelor din întreaga țară, iar în perioada următoare va fi alocată o sumă pentru un număr de persoane aflate în prezent în centre de reabilitare din țară. Centrul de la Călinești – în care sunt 120 de beneficiari – își desfășoară acum activitatea într-o clădire foarte veche, monument istoric, care are nevoie de reabilitare. Varianta pentru dezinstituționalizarea celor 120 de persoane adulte cu handicap de la Călinești este finanţarea din fonduri externe, prin Programul Operațional Regional, a unui centru pilot pentru un număr de persoane, iar pentru alți beneficiari ar urma să fie construite locuințe protejate, pe terenurile care vor fi puse la dispoziție de Primăria Florești, unitate adminstrativă care va deveni partener al DGASPC Prahova în acest proiect. Deocamdată, nu a fost dat publicității Ghidul Solicitantului pentru acest tip de proiecte, însă avem pregătite o parte dintre documentele necesare pentru obținerea finanțării, urmând ca după publicarea ghidului să putem completa dosarul de finanțare”, a declarat directorul DGASPC Prahova, Viorel Călin.
Potrivit Autorității Naționale pentru Persoane cu Dizabilități, au fost identificate, într-o primă fază, 11 centre cu capacitatea de peste 120 de locuri din mai multe județe din țară – printre acestea aflându-se și centrul de la Călinești Prahova – eligibile pentru dezinstituționalizarea persoanelor adulte cu handicap beneficiare ale serviciilor actuale.
Două centre de zi și cinci locuințe protejate ar urma să apară la Florești, în urma accesării fondurilor europene prin POR.
Primul pas în această privință a fost făcut anul trecut, de către Consiliul Județean Prahova, care a aprobat planul de restructurare a Centrului de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică pentru Persoane Adulte cu Handicap Călineşti din comuna Floreşti. În prezent, Centrul de la Călinești are o structură pavilionară, fiecare clădire cu mai multe saloane destinate beneficiarilor, trei dintre pavilioane fiind şi cu un regim special, având în vedere faptul că sunt monumente protejate, cu o vechime de peste 190 de ani. Centrul de la Călineşti funcţionează în Conacul Mavru–Cantacuzino. Acesta a fost construit în perioada 1821-1825, de către generalul Niculae Mavru şi dăruit fiicei sale Maria, care s-a căsătorit, în anul 1845, cu Ioan Cantacuzino (Măgureanu). Se crede că în această clădire s-a semnat chiar Regulamentul organic şi, de asemenea, că tot aici s-ar fi adăpostit Nicolae Bălcescu, în preajma izbucnirii Revoluţiei din 1848, când era urmărit de armată pentru a fi arestat.
Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități intenționează ca, până în anul 2023, numărul persoanelor adulte cu dizabilități din instituțiile de tip vechi să se reducă la circa 15.000, din totalul actual de aproximativ 18.000. “Infrastructura socială nou create trebuie însoțită obligatoriu de servicii sociale care să asigure pregătirea pentru o viață independentă, autonomie, consiliere în vederea identificării și menținerii unui loc de muncă. Astfel, unele instituții se pot transforma în furnizori de servicii în comunitate, redistribuind personalul, închizând sau nu instituția de mari dimensiuni și asigurând locuințe, sprijin în servicii de zi”, se arată în analiza făcută de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități.