Violeta Stoica
Multe dintre clădirile în care funcționează în prezent spitalele din România au fost construite la începutul secolului trecut și, tocmai de aceea, sistemul pavilionar este acela care pune destul de multe probleme în activitatea medicală. Construirea de noi spitale județene sau de spitale regionale a apărut drept temă de campanie de multe decenii încoace. În anul 2008, chiar au fost întocmite studii de fezabilitate de către Ministerul Sănătății pentru 28 de spitale în întreaga țară, dintre care 20 de clădiri pentru funcționarea de spitale județene. Printre acestea, a fost întocmit un studiu de fezabilitate și pentru construirea unui nou spital județean de urgență la Ploiești.
Toate aceste proiecte au rămas însă la stadiul de „teorie”, pentru că ministrul care le-a inițiat – Eugen Nicolăescu – a plecat din guvern, iar studiile de fezabilitate au fost abandonate prin sertarele ministerului de resort până în anul 2011.
Abandonarea construirii de către Ministerul Sănătății a celor 28 de noi spitale, a căror valoare totală fusese estimată la nivelul anului 2008 la aproximativ trei miliarde de euro, poate fi o adevărată mană cerească pentru Primăria Ploiești. Practic, construirea unui nou spital municipal la Ploiești – proiect al primarului Adrian Dobre – ar putea fi degrevată de cheltuieli importante dacă vor fi folosite pentru ridicarea noii unități spitalicești studiul de fezabilitate și proiectul tehnic realizate de proiectanți austrieci. Potrivit unor surse, în perioada în care Ministerul Sănătății era condus de Eugen Nicolăescu, au fost plățiți bani grei unor firme din Austria pentru realizarea documentațiilor destinate construirii spitalelor județene și regionale. Pentru Ploiești, proiectul viza un nou spital cu circa 420 de paturi, nou-nouț, care să se ridice chiar și la standardele austriecilor de la AKH Viena. Atunci nu a fost să fie, pentru că toate aceste proiecte au fost abandonate, însă acum studiul de fezabilitate și proiectul tehnic ar putea fi o gură de oxigen pentru municipalitatea ploieșteană în demararea lucrărilor la cea mai nouă infrastructură sanitară cu paturi aflată în administrare publică.
La trei ani de la efectuarea documentațiilor pentru construirea celor 28 de spitale regionale și județene, ministrul Sănătății de la nivelul anului 2011, Cseke Attila, a decis să transfere toate aceste acte către autoritățile locale sau județene care se arătau interesate să construiască noi spitale. Lucru care s-a și întâmplat, iar Consiliul Județean Prahova i-a revenit documentația realizată de minister pentru spitalul de la Ploiești.
Acum, Primăria Ploiești a primit de la Consiliul Județean Prahova acceptul de a folosi studiul de fezabilitate și proiectul tehnic pentru construirea spitalului municipal despre care edilul Adrian Dobre a vorbit încă din campania electorală din vara anului trecut. Practic, este nevoie doar de unele modificări la studiul de fezabilitate și la proiectul tehnic, în primul rând din punctul de vedere al studiilor geotehnice (în funcție de terenul care va fi ales pentru a fi ridicată clădirea) și al recompartimentării interioare.
Dacă va fi fezabilă această variantă – anunțată de către primarul Adrian Dobre în cadrul ședinței de ieri a Consiliului Local Ploiești – cheltuielile de la bugetul local în vederea realizării documentației pregătitoare a licitației pentru execuția lucrărilor vor scădea considerabil.
Pe de altă parte, președintele Consiliului Județean Prahova, Bogdan Toader, a afirmat că autoritatea județeană nu va putea sprijini și financiar acest proiect, însă că va fi redusă foarte mult și durata realizării unui nou spital municipal prin folosirea documentației primită de CJ Prahova de la Ministerul Sănătății.
În anul 2008, ministrul Sănătății Eugen Nicolăescu anunța că urmau să fie construite 20 de spitale judeţene de urgenţă noi în Alba Iulia, Arad, Piteşti, Bacău, Oradea, Bistriţa, Braşov, Brăila, Reşiţa, Călăraşi, Galaţi, Giurgiu, Deva, Turnu-Severin, Piatra-Neamţ, Slatina, Ploieşti, Sibiu, Suceava şi unul la Bucureşti, în sectorul 3, pentru înlocuirea spitalului Caritas. Se vorbea atunci și despre opt spitale regionale de urgenţă – în centrele universitare de tradiţie – două în Bucureşti şi câte unul în Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Mureş, Timişoara.
