Ana Maxim
Cinci clădiri din judeţul Prahova pot fi admirate de turiști la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din București : un salon de dans, un han, o gospodărie, o casă și o cabană silvică. Primele patru sunt monumente originale, transferate în muzeu începând din anii 90 ai secolului trecut, iar cea de-a cincea reprezintă copia unei cabane silvice din satul Trăisteni, comuna Valea Doftanei, potrivit precizărilor reprezentanților muzeului amintit. Toate au fost alese deoarece sunt construcții reprezentative pentru cultura tradiţională şi civilizaţia românească.
Salonul de dans din comuna Aluniş, din anul 1928, este unul dintre cele mai spectaculoase monumente de la Muzeul Satului și singura construcție de acest fel din Prahova care s-a păstrat până în zilele noastre. Clădirea este realizată integral din lemn, cu prispă pe fațada principală și decorații bogate din lemn traforat, vopsite în verde și galben. În interior se păstrează câteva piese de mobilier originale – un bar, băncile de odihnă. Salonul special pentru dans este cunoscut în zonă cu denumirea de Salonul „Dumitru Berbec”. Acesta a intrat în atenţia Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” după o cercetare efectuată de Ala Movileanu şi Constantin Pătraşcu în vara anului 2007. Construcţia a fost inclusă pe lista de monumente istorice, cu denumirea Salonul de dans Nicolae Anghel, de importanţă B. Clădirea a fost achiziţionată de Muzeul Satului în 2011, de la fiica moștenitoarei de drept a clădirii. Transferul construcţiei a avut loc la începutul anului 2013, ulterior fiind restaurat pe noul amplasament în zona de sud a Muzeului Naţional al Satului. Lucrările de restaurare după transfer au fost finalizate anul trecut.
În cadrul expoziției permanente mai poate fi vizitată Gospodăria Trăisteni (comuna Valea Doftanei), care datează din secolul al XIX-lea, aflată în stare de conservare foarte bună. Gospodăria a fost adusă în muzeu în anul 1936, fiind reprezentativă pentru secolul al XIX-lea şi este alcătuită din casa propriu-zisă şi coteţul de porci şi păsări. Locuința a fost construită pe temelie înaltă din piatră, are pereți din bârne de fag, prispă și foișor, iar de-a lungul fațadei – un bogat decor realizat prin cioplire şi traforare. Casa adăpostește obiecte de mobilier, dar și ștergare, batiste și alte piese tradiționale de uz gospodăresc . “Casa cuprinde două încăperi dispuse de o parte şi de alta a tindei. În cele două încăperi se remarcă silueta elegantă a sobelor din cărămidă, soba cu plită pentru gătit în camera de locuit şi o sobă cu cotlon şi firidă în camera de oaspeţi. Principalele piese de mobilier – paturi, mese, scaune, cuiere, lăzi de zestre – sunt executate de meşterii locali cu multă măiestrie, impunându-se prin forme şi compoziţii decorative ingenioase şi expresive în plan estetic. Majoritatea acestor piese sunt împodobite cu motive geometrice incizate, sculptate sau crestate. Specificul interiorului locuinţei prahovene este dat de folosirea ştergarelor şi a batistelor din bumbac, brodate cu arnica roşu şi negru, într-o infinitate de compoziţii plastico-decorative, bazate pe simbolismul unor motive străvechi – geometrice, vegetale şi antropomorfe. Aceste piese formează “roata casei”, fiind etalate de jur împrejurul pereţilor, cât mai aproape de tavan. Ţesăturile din lână – ţolurile şi velinţele – sunt realizate într-o gamă cromatică vie, dar armonioasă”, potrivit unei prezentări a acestei gospodării, realizată de reprezentanții Muzeului Satului.
Hanul „La Barieră” sau hanul „La Frâncu” cuprinde hanul propriu-zis şi povarna (o instalație rudimentară pentru fabricat rachiu sau spirt), dar și un jug de potcovit, datând din secolul al XIX-lea. Potrivit reprezentanților Muzeului Satului, acesta era un renumit loc de popas în zona respectivă, iar în memoria locală se pastrează amintirea unei calatorii a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care ar fi poposit la acest han. Hanul a fost achiziționat și transferat în anul 1990 in incinta Muzeului Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”.
Casa Teşila, din satul cu același nume al comunei Valea Doftanei, datând din 1920, a fost achiziţionată în 2014 și transferată în 2015 în Muzeul Satului, iar în prezent este în curs de restaurare. Casa a fost descoperită în anul 2014 de şeful secţiei Repertoriere Arhitectură Vernaculară, Expoziţie în Aer Liber – Constantin Pătraşcu. În muzeul bucureștean mai poate fi admirată o clădire reconstituită după Cabana silvică ce a existat în satul Trăisteni, punctul Valea Neagră, comuna Valea Doftanei. Clădirea originală a fost construită în anul 1946 şi a aparţinut fostei Întreprinderi Forestiere de Exploatare şi Transport (IFET).
Muzeului Satului a fost inaugurat în anul 1936, în prezenţa regelui Carol al II-lea, iar de-a lungul timpului a fost vizitat de milioane de turiști, precum și de personalități, precum primul ministru al Indiei Indira Ghandi, președintele american Richard Nixon, Regina Sofia a Spaniei și alți înalți oficiali. În prezent, expoziţia permanentă cuprinde 363 de monumente, iar în patrimoniul mobil sunt incluse peste 50.000 obiecte. Muzeul deține și un fond documentar bogat, alcătuit din colecţii de manuscrise, studii, schiţe, desene, relevee, planşe, clişee pe sticlă, filme, negative și fotografii.
