Aceşti sfinţi fac parte dintre cei şaptezeci de apostoli. Olimp şi Rodion au suferit moarte martirică în vremea lui Nero, în cetatea Romei. Erast a fost iconom al bisericii din Ierusalim şi episcop al Paneadei, iar Sosipatru- episcop la Iconiu (pomenit de Sfântul Apostol Pavel în Epistola către romani). Cuarţ a fost episcop al cetăţii Beirutului, a botezat mulţi elini şi a pătimit pentru credinţa în Hristos. În această zi facem şi pomenirea Sfântului Mucenic Orest. Acesta a pătimit în vremea împăratului Diocleţian. A fost prins de guvernatorul Maximin şi obligat să cinstească zeilor. Sfântul a fost bătut fără milă cu diferite unelte, atât de mult încât s-au schimbat patruzeci de ostaşi, uneltele s-au rupt şi s-au sfărâmat, iar pe trupul lui nu era loc fără răni. Mucenicul, căutând în sus, a zis: „Dumnezeule, fă cu mine semn spre bine, ca să vadă cei ce mă urăsc şi să se ruşineze. Zicând acestea, a suflat asupra idolilor care erau în capişte şi îndată toţi au căzut şi s-au risipit ca praful. Apoi, sfântul a strigat către ighemon, zicându-i: „Unde este tăria zeilor tăi, pentru ce nu şi-au ajutat lor?” Şi îndată au fugit toţi afară din capişte, fiind cuprinşi de frică; şi a ieşit şi mucenicul. După aceea, toată capiştea s-a cutremurat şi a căzut. Este ţinut în temniţă şapte zile fără mâncare şi băutură, coastele îi vor fi arse cu fierul, i se vor bate 20 de cuie în călcâie şi va fi legat de un cal sălbatic ca să fie târât. În aceste chinuri îşi va da duhul Sfântul Orest.