Ana Maxim
Aproape 100 de nou-născuți au fost părăsiți în Maternitatea ploieșteană și în secțiile de specialitate ale altor spitale prahovene, doar în ultimii doi ani. Numai puțini dintre aceștia au putut fi reintegrați în familiile naturale, după ce mamele au fost consiliate de asistenții sociali și psihologi, iar ceilalți micuți au ajuns la asistenții maternali și în centrele de plasament. După ce sunt integrați în sistemul de protecție socială, copiii părăsiți în spitalele din județ sunt înscriși în Registrul Național pentru Adopții, apoi specialiștii caută cele mai potrivite familii sau persoane singure care doresc să le ofere acestora un cămin.
Anul trecut, 42 de copii au fost părăsiți în Maternitatea din Ploiești, iar în 2016 – 47 de copii au fost abandonați în aceeași unitate, alți doi în secția de specialitate a spitalului din Vălenii de Munte, iar unul la cea a spitalului din Câmpina. În 2017, 16 micuți părăsiți de mame au putut fi reintegrați în familia naturală, iar 26 de copii au fost plasați la asistenți maternali profesioniști. În 2016, 12 nou-născuți au fost reintegrați în familie, 34 de copii – plasați la asistenți maternali profesioniști, doi copii au fost dați în plasament familial și doi copii au ajuns în centre de plasament, potrivit Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului Prahova. Reprezentanții acestei instituții au consiliat mamele și familiile acestora 
în încercarea de a le determina să-și asume răspunderea pentru creșterea și îngrijirea micuților și să conștientizeze faptul că locul lor este lângă familia naturală. În Prahova, doar în aproximativ 25-35% dintre cazuri copiii părăsiți au fost acceptați, însă, în final, de părinți, în urma consilierii acordate de specialiști. Rămân, din păcate, mulți nou-născuți ai căror părinți fie nu sunt găsiți (sunt mame care fug, pur și simplu, din spital, după ce își dau nume fictive), fie nu pot fi convinși să-i primească acasă, motivând că au prea multe guri de hrănit. Pentru nou-născuții care nu pot fi integrați în familia naturală, asistenții sociali identifică măsurile de protecție socială corespunzătoare și, atunci când starea de sănătate permite externarea din Maternitate, copiii sunt preluați în sistemul de protecție socială. O perioadă, micuții de care părinții nu vor să mai știe nimic sunt îngrijiți de asistenții maternali, apoi pot ajunge la familiile care doresc să le ofere un cămin, afecțiune și condițiile materiale necesare pentru a duce o viață normală. După ce ajung în sistemul de protecție socială, urmează parcurgerea etapelor prevăzute de legislație privind deschiderea procedurii de adopție și declararea copilului ca fiind adoptabil. Acesta este înscris în Registrul Național pentru Adopții și începe identificarea și selectarea persoanei/familiei atestate care răspunde nevoilor copilului adoptabil. După stabilirea compatibilității, cel mic poate fi încredințat în vederea adopției prin hotărârea instanței de judecată, pentru o perioadă de 90 de zile. La finalul celor de 90 de zile, instanța poate încuviința sau nu adopția pe baza informațiilor din raportul specialiștilor DGASPC privind evoluția copilului.
Copii cu… copii
Nici anul trecut nu au lipsit, din Prahova, situațiile în care fete cu vârste fragede au devenit mame. 93 de copii au fost născuți de minore, cea mai tânără dintre ele având doar 14 ani ! Atât copilele, cât și familiile acestora au beneficiat de consiliere psiho-socială din partea specialiștilor DGASPC Prahova, pentru menținerea sau reintegrarea bebelușilor în familie. 91 dintre micuții aduși pe lume de minore au fost integrați în familiile naturale, iar doi nou-născuți au ajuns în grija asistenților maternali profesioniști, potrivit reprezentanților DGASPC Prahova. “Șansele de menținere a acestor copii în familie au fost mai mari, întrucât mamele au beneficiat de susținerea familiei, iar în aproximativ 50% de cazuri tații au recunoscut copiii, asumându-și responsabilitatea creșterii și îngrijirii acestora“, potrivit reprezentanților instituții. “Dacă mama sau copilul se află în pericol sau dacă, din diferite motive, mama nu poate rămâne alături de copil sau nu are unde să locuiască împreună cu acesta, se pot institui măsuri speciale de protecție în centrele rezidențiale din subordinea instituției”, au mai precizat aceștia. Anul trecut, datele EUROSTAT arătau că România este pe primul loc în UE la numărul de nașteri ale mamelor cu vârste între 10 și 17 ani acestea fiind urmările lipsei accesului la îngrijire și la educația pentru sănătatea sexuală și a reproducerii. 3
