Ana Maxim

 La vârsta la care ar trebui să fie preocupați doar de jocuri inocente și de școală, peste 150 de copii și tineri au învățat deja să fure, să lovească sau să distrugă bunuri și au ajuns în vizorul Poliției și al asistenților sociali. Dintre minorii care au săvârșit anul trecut, în județul Prahova, fapte penale, cel mai mic avea doar 7 ani, potrivit reprezentanților Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Prahova. Cei care ajung să ducă o astfel de viață sunt influențați de anturaje nefaste, sunt afectați de sărăcie, probleme de familie, nu reușesc să se adapteze la mediul școlar sau acționează imitând ceea ce au văzut pe internet.

Anul trecut, în Prahova, 156 de minori au săvârșit fapte penale, potrivit Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Prahova, în cadrul căreia sunt înregistrate aceste cazuri. Cele mai frecvente au fost furturile, comise de 109 copii și tineri, urmate de loviri și alte violențe – 22 de cazuri, distrugere – opt cazuri, agresiune sexuală – cinci cazuri, tâlhărie – patru cazuri, o amenințare, la acestea adăugându-se și alte fapte. Îngrijorător este faptul că a scăzut vârsta tinerilor care îngroașă rândurile infractorilor. Cel mai mic autor al unor fapte antisociale avea doar 7 ani, adică vârsta la care alții sunt preocupați doar de cărțile de povești și de buchisirea literelor. Dintre copiii care au săvârșit fapte penale anul trecut, cei mai mulți aveau vârste până în 14 ani, și doar 44 de copii vârste între 15 și 18 ani. Influențați de anturaje nefaste și în situația de a comite fapte penale au fost, anul trecut, nu numai băieți, ci și 30 de fete.
De asemenea, s-au înregistrat și 39 de cazuri de recidivă în rândul minorilor, iar doi tineri acuzați de infracțiuni au ajuns în penitenciarele pentru minori. Potrivit reprezentanților D.G.A.S.P.C. Prahova, în ultimii ani a scăzut numărul copiilor aflați în această situație, în 2016 înregistrându-se 169 de cazuri, iar în 2015 – 217 cazuri în județ. DGASPC Prahova a luat în cazul acestor tineri măsuri de supraveghere specializată, consiliere psiho-socială și monitorizare. Minorii autori ai unor fapte penale provin din toate mediile sociale, dar mai cu seamă din mediile sociale defavorizate, caracterizate de sărăcie și disfuncții ale mediului familial. Alături de acestea, eșecul școlar, inadaptarea școlară, influența negativă a grupului de prieteni sunt motive pentru care unii copii și adolescenți o iau pe căi greșite. “Din experiența cazurilor instrumentate s-a putut observa faptul că procesul de maturizare psiho-socială se realizează la o vârstă mai mică și ca urmare a accesului copiilor la media și internet”, au precizat reprezentanții DGASPC Prahova.

Copiii români care au speriat Parisul

De multe ori, minorii acționează sub influența sau la îndemnul unor adulți, în unele cazuri fiind create rețele infracționale foarte bine organizate, ce acționează fie în țară, fie în străinătate. În 2017, un caz răsunător a fost acela al copiilor care furau în Iași, dar și la Paris, îndrumați de propriii părinți ! După cum relata și ziarul nostru în luna iunie a anului trecut, procurorii DIICOT din Iași, sprijiniți de ofițeri de la Brigăzile de Combatere a Criminalității Organizate (BCCO) Ploiești, Bacău și de jandarmi, au descins, simultan, în mai multe locații din Prahova, Roman și Iași, pentru documentarea cauzei ce a avut ca obiect destructurarea unui grup infracțional organizat specializat în săvârşirea infracţiunii de trafic de minori. În paralel au acționat și polițiști din cadrul Direcției de Poliție Judiciară din Paris. Potrivit DIICOT Iași, “membrii grupării și-au exploatat propriii copii minori, cu vârste cuprinse între 10 şi 13 ani, determinându-i să comită furturi din buzunare, din genţi sau din incinta unor societăţi comerciale, bunurile fiind însuşite de membrii grupării. Minorilor li s-a impus să fure constant, susținând în acest mod stilul de viață parazitar al părinților. Aceștia au fost determinați și îndrumați să comită furturi din buzunare în mijloacele de transport în comun, stații şi în incinta marilor complexe comerciale. Bunurile sustrase – constând în portofele, aparate telefonice, sume de bani sau alte bunuri de valoare – erau predate părinților, care le valorificau”.