Testarea nivelului de cafeină din sânge poate fi o modalitate mai simplă de diagnosticare a bolii Parkinson, potrivit unui studiu publicat luna aceasta în revista medicală „The American Academy of Neurology”, conform aan.com, preluat de MedLive.ro.
Cercetătorii japonezi au constatat că persoanele care suferă de Parkinson au un nivel semnificativ scăzut de cafeină în sânge, prin comparaţie cu persoanele sănătoase, chiar dacă cele dintâi consumau aceeaşi cantitate de cafeină cu cei din urmă. „Studiile efectuate anterior pe această temă au arătat că există o legătură între nivelul de cafeină din sânge şi riscul dezvoltării bolii Parkinson, însă până în prezent nu s-au ştiut prea multe detalii despre modul în care cafeina este metabolizată de organismul persoanelor care au Parkinson,” a declarat autorul principal al studiului, Shinki Saiki, cercetător în cadrul Facultăţii de Medicină de la Universitatea Juntendo din Tokyo. „Analizele medicale efectuate în rândul voluntarilor la studiu au arătat că persoanele care se aflau în stadii avansate ale bolii au avut un nivel scăzut de cafeină în sânge, iar datele studiului arată că această scădere se înregistrează în primele stadii ale bolii,” potrivit lui David G. Munoz, cercetător în cadrul Universităţii din Toronto.
Dacă rezultatele studiului vor fi confirmate, pacienţii vor putea beneficia de o metodă simplă de diagnosticare precoce a bolii Parkinson, chiar înainte ca primele simptome să se manifeste. Acesta este un aspect deosebit de important, având în vedere că boala Parkinson este dificil de diagnosticat, în special în stadiile sale incipiente. Pentru a realiza această cercetare, oamenii de ştiinţă au selectat 108 voluntari care sufereau de boala Parkinson de circa şase ani şi 31 de persoane sănătoase pentru comparaţie. Toţi participanţii au efectuat teste de sânge pentru a depista nivelul de cafeină. De asemenea, participanţii au fost testaţi pentru identificarea mutaţiilor genetice care ar putea afecta procesul de metabolizare al cafeinei. Cele două grupuri de voluntari au consumat aproximativ aceeaşi cantitate de cafeină, cu o medie echivalentă cu două ceşti de cafea pe zi. Testele au arătat că persoanele care sufereau de boala Parkinson au avut un nivel semnificativ scăzut de cafeină în sânge şi nouă dintre cele 11 produse secundare ale metabolizării cafeinei la un nivel mult mai scăzut prin comparaţie cu grupul de test. Analiza statistică arată că testul ar putea fi folosit pentru a identifica în mod cert prezența bolii, cu o precizie de 0,98 în condiţiile în care scorul de 1 reprezintă diagnosticarea corectă a bolii.
Analiza genetică a arătat că nu a existat o diferenţă genetică între cele două grupuri, atunci când vine vorba despre metabolizarea cafeinei.
Cu toate acestea, studiul are limitările sale, printre care şi faptul că persoanele care suferă de stadii avansate ale bolii nu au fost incluse în studiu. În plus, persoanele ce suferă de Parkinson urmează tratamente medicamentoase care pot afecta modul în care organismul metabolizează cafeină.
