Biologii de la Universitatea din Austin, Texas, au dezvoltat o nouă metodă de screening rapid pentru sute de mii de medicamente utilizate pentru combaterea infecţiilor, o inovaţie ce avansează lupta împotriva bacteriilor rezistente la antibiotice, preluat de MedLife.ro.
Noua metodă presupune dezvoltarea bacteriilor şi testarea moleculelor cu potenţial toxic pentru acestea. Datele studiului au fost publicate recent în jurnalul de specialitate „Cell”, informează news.utexas.edu. În ultimii 40 de ani nu am reuşit să concepem nicio clasă nouă de antibiotice, iar procesul testării eficienţei medicamentelor existente pe piaţă este unul laborios. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, existenţa antibioticelor pe piaţa medicamentelor a reuşit să extindă durata medie de viaţă cu aproximativ 20 de ani, însă beneficiile acestora încep să scadă din cauza rezistenţei din ce în ce mai crescute a bacteriilor la antibiotice. În încercarea lor de a dezvolta noi metode de testare a eficienţei antibioticelor, cercetătorii de la Universitatea din Austin au analizat aproximativ 800 de mii de molecule, numite peptide, pentru a vedea dacă acestea au un efect antimicrobian. Dintre acestea, câteva mii de molecule au fost eficiente împotriva bacteriei E. Coli. Noua metodă de testare a eficienţei substanţelor antimicrobiene este necesară pentru a determina care sunt noile tipuri de antibiotice cu adevărat eficiente, iar cercetătorii au reuşit să demonstreze că o moleculă, numită P7, reuşeşte să distrugă bacteriile patogene şi ar putea fi utilizată şi în rândul subiecţilor umani. Metoda, intitulată SLAY (Surface Localized Antimicrobial Display), este capabilă să testeze sute de mii de peptide, fiind cu mult mai rapidă şi mai eficientă prin comparaţie cu metodele de screening utilizate până în prezent. Dr. Bryan Davies, autorul principal al studiului, propune ca noua metodă de testare să devină noul standard pentru testarea antibioticelor. „Numai prin această metodă putem să ne creştem şansele de a descoperi un nou antibiotic eficient în combaterea bacteriilor cu rezistenţă la antibioticele existente pe piaţă,” declară autorul. Progresul noului studiu a constat în descoperirea unei noi metode ce determină bacteriile să producă molecule toxice pentru viaţa acestora şi să le controleze modul în care acestea interacţionează cu bacteriile gazdă. Soluţia a fost modificarea genetică a bacteriilor pentru a produce noi molecule pe suprafaţa celulară, ale căror structură să permită deplasarea peptidei pentru a intra în contact cu suprafeţele celulelor bacteriene. Structura acestora este alcătuită dintr-o latură prinsă de membrana celulară şi un capăt liber să plutească, fără a interacţiona cu bacteriile din apropiere. Asigurându-se că fiecare versiune a moleculelor produse interacţionează numai cu bacteriile pe care le-a produs, cercetătorii au reuşit să facă un salt în determinarea cu succes a compuşilor cu acţiune eficientă. Această metodă permite crearea a sute de mii de tulpini de bacterii şi efectuarea simultană a experimentelor de testare a eficienţei acţiunii substanţelor antibiotice asupra acestora, ceea ce demonstrează că noua metodă este mult mai eficientă în termeni de timp, spaţiu şi costuri. O parte din acest nou proces de testare se bazează pe tehnica dezvoltată de cercetătorul George Georgiu în anii 1990, care determină bacteriile să producă proteină şi peptide pe suprafeţele lor. Pentru a afla care dintre aceste peptide reuşesc să atace gazda lor, oamenii de ştiinţă s-au folosit de secvenţierea genelor pentru a identifica ce versiuni de bacterii sunt produse la începutul şi la finalul acestui proces. În urma descoperirii faptului că molecula P7 are capacitatea de a ucide agenţii patogeni, cercetătorii îşi propun să creeze mii de variaţii ale acestei molecule, numite derivate, şi să le treacă prin acelaşi proces de screening pentru a găsi care este versiunea cu acţiunea cea mai eficientă. În prezent, Ashley Tuckler, conducătorul experimentelor de laborator, lucrează la metodele prin care să demonstreze utilitatea noii platforme de testare. În acelaşi timp, cercetătorii au depus cererea de brevet pentru metoda SLAY şi pentru miile de peptide antimicrobiene descoperite până acum datorită noii metode de screening.
