Echipele perioadei interbelice: F.C. Gloria Mărăşeşti Valea Călugărească (I)
Constantin Dumitru-Plopeni
Continuăm serialul dedicat istoriei fotbalului prahovean, cititorii având ocazia ca în fiecare sâmbătă să citească materiale „cu parfum de epocă” despre cei care au pus bazele fenomenului fotbalistic în judeţul nostru. Astăzi, prima parte despre „rădăcinile” echipei F.C. Gloria Mărăşeşti Valea Călugărească, grupare ce a jucat un rol de seamă pe scena fotbalului districtual din perioada interbelică.
În perioada interbelică, mai precis la începutul anilor 1920, s-au înfiinţat multe echipe în aproape toate localităţile din judeţul Prahova. Dintre acestea, foarte puţine au reuşit să şi supravieţuiască cu toate că au fost şi echipe satelit (filiale) ale unor mari echipe ale timpului. Printre acestea a fost şi gruparea Colţea din Valea Călugărească (prima din localitate), în şedinţa Comitetului Regional Bucureşti din 13 aprilie 1923 fiind analizată cererea sa de a evolua în campionatul regiunii. A fost refuzată în cele din urmă echipa nefiind afiliată la F.S.S.R.. A doua grupare din localitate s-a format în decembrie 1923 – purtând numele de Rapid şi a participat la Cupa „N. Pârvulescu”. Prima grupare din localitatea Valea Călugărească care a participat la competiţia oficială organizată de Subcomitetul Regional de fotbal de la Ploieşti a fost Muntenia, care a luat parte la întrecerile organizate în ediţia de campionat 1924/25. Printre componenţi acestei echipe, s-au numărat: Chiţulescu; Antonescu, Magdu; Ionescu II, Daraban, Roman; Borbe, Constantinescu, Ioaniţescu, Buna, Ivănescu şi Gheza. O altă grupare ce a evoluat în primăvara anului 1925 a fost Fulgerul, iar cele relatate de presa timpului sunt semnificative pentru acele vremuri: Să dăm cuvântul şi corespondentului „Shoot”, din Valea Largă (Valea Călugărească). „Duminecă 19 corent echipa Trăsnetul din Răscăeţi (Dâmboviţa) s’a întâlnit cu Fulgerul din localitate. A fost o luptă vie, Răscăeţenii jucând brutal şi marcând două puncte ai noştri a protestat cerând arbitrului să caşte mai bine ochii. Arbitrul a voit să dea afară după teren pe Niculică şi pe Gâlceavă dar ceilalţi s’a împotrivit şi a bătut pe arbitru pentru că nu a respectat regulamentul”. După acest episod, fotbalul în localitate va dispărea pentru o perioadă de 13 ani. La 28 septembrie 1938, Liga de Sud dă aviz favorabil de afiliere unei noi grupări din localitate: F.C. Mărăşeşti Valea Călugărească. Aceasta a fost afiliată de către Comitetul federal F.R.F.A. la 10 octombrie 1938 şi echipa fabricii de acid sulfuric a participat la întrecerile din cadrul categoriei a III-a din districtul Ploieşti. Preşedintele acestei formaţii a fost dr. Ferber, iar antrenorul echipei Teodor (Tibi) Schwartz, care era încă şi jucător activ. Terenul de joc se afla, după cum relata presa timpului, în curtea fabricii, fiind omologat de către F.R.F.A. în noiembrie 1938. Această grupare a luat fiinţă datorită eforturilor – materiale şi morale – ale d-lor Th. Vasiliu, dr. Foerber, ing. Ionescu şi Loewy şi a cunoscut o rapidă ascensiune în campionat când după primul sezon (1938/39) a promovat în prima categorie a districtului de fotbal prahovean. Din lotul de jucători care au realizat această performanţă au făcut parte: Chibrit, Petre Nagy (retur, de la Tricolorul Ploieşti), Iosif Vicu Herold, Gheorghe Paşcanu, Fărcăşanu, Berentz, Dona, Tătar, Bertay, Lăzăroiu, Toth, Beienez, Flentex, Leică (Fleico), Alexandru Marţian Vaida (de la ACFR Braşov), Bucur, Gheorghe Nedici (retur, de la Mica Brad) şi Ion Boteanu.
(va urma)
