F. T.
Ni se pare nouă sau au cam început să crească numărul cazurilor de evaziune fiscală comise de către diverși administratori ai unor societăți comerciale sau de către alte persoane care au diverse legături de afaceri cu aceștia ?
De exemplu, miercuri, 18 aprilie, ofițerii din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalității Economice au finalizat cercetările într-un dosar penal care îl vizează pe un prahovean, în vârstă de 43 de ani, bănuit de comiterea infracțiunii de evaziune fiscală.
Astfel, din cercetările oamenilor legii, “au rezultat indicii că bărbatul, în contextul unei relații comerciale pe care o avea cu o firmă de la care achiziționa, în mod constant, materiale de construcții, ar fi determinat pe o angajată a firmei, oferindu-i sume de bani cuprinse între 100-150 lei, să-i emită facturi în care să înscrie cantități mai mari de materiale de construcții decât cele achiziționate în realitate, cu scopul diminuării taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat” ( sursa – comunicat IPJ Prahova).
Prin această metodă “neortodoxă” din punct de vedere financiar, bărbatul ar fi produs bugetului de stat un prejudiciu în cuantum de 22.276 lei. Ce-i drept, paguba a fost recuperată, însă ofițerii de la Investigarea Criminalității Economice nu au avut rețineri în a trimite dosarul penal procurorilor prahoveni, care vor continua cercetările în această speță.
Iar în ceea ce privește întrebarea de la începutul articolului – anume dacă ni se pare nouă sau au cam început să se înmulțească și cazurile de evaziune fiscală, să amintim că aceiași ofițeri de la Serviciul de Investigare a Criminalității Economice au finalizat, în ultimele zece zile, cercetările în alte patru dosare penale în care prejudiciul a fost recuperat fie prin instituirea de sechestru asigurător fie ca urmare a faptului că persoanele care s-au simțit cu musca pe căciulă, au dat, ca și în cazul amintit mai sus, banii înapoi. Sau încă nu a fost recuperat…
Dintre multele exemple, amintim faptul că o femeie din Scorțeni este bănuită de evaziune fiscală, din cercetări rezultând indicii că aceasta ar fi introdus în evidența contabilă, în mod repetat, și ar fi declarat instituțiilor fiscale achiziții fictive, prin înregistrarea mai multor facturi care atestau în mod nereal „prestări servicii”, pretins a fi emise de un partener (societate cu comportament de tip „fantomă”), cu scopul de a se sustrage de la îndeplinirea obligațiilor fiscale. În acest caz, prejudiciul cauzat bugetului de stat se ridică la peste 280.000 de lei.
