Depresia şi anxietatea se asociază frecvent, în cele mai multe cazuri existând această relaţie de cauzalitate, a declarat pentru AGERPRES medicul Mirela Manea, care a fost coordonatorul ştiinţific al celei de-a V-a ediţii a Conferinţei naţionale interdisciplinare „Stresul, anxietatea, depresia”.
„Este o temă în care patologia poate fi foarte variată. În stres, anxietate, depresie discutăm de potenţiale cauze şi mă refer la tipurile de manifestări care pot fi generate de stres (…). Până acum ceva timp se tot spunea că stresul determină depresia. Datele ştiinţifice merg către acest tip de legătură între stres şi depresie şi mă refer, în special, la efectul toxic pentru creier al stresului cu riscul apariţiei depresiei. Deci, există un cerc vicios, în care, odată intrat, poţi să faci depresie. Pe de altă parte, nu la toată lumea acest lucru se poate întâmpla, pentru că există persoane care răspund bine la stres şi au o altă evoluţie comparativ cu persoanele care, expuse la stres, fac depresie. (…) Pe de altă parte, când vorbim despre depresie nu vorbim numai despre depresie, putem vorbi numai de ea într-un procent mic. Depresia şi anxietatea sunt comorbide frecvent, se asociază frecvent. În cel mai mare procent există această relaţie. Care apare prima – greu de spus. Nu ştim care o determină pe cealaltă, cert este că amândouă se potenţează una pe alta şi evoluţia este una total negativă din punctul de vedere al funcţionării persoanei respective. Când mă refer la funcţionare nu mă refer numai la cea profesională, ci şi la cea socială şi bineînţeles familia, unde ar trebui să fie implicată o astfel de persoană”, a afirmat medicul.
Potrivit acesteia, numărul de cazuri care se prezintă la cabinet a crescut.
„Dacă s-au înmulţit cazuri? Da. Dar îmi este greu să spun dacă acest da este autentic ca şi număr de cazuri care au crescut sau dacă da este dat de adresabilitatea către cadrele medicale sau către psiholog. Ceea ce este bine este faptul că oamenii au început să conştientizeze depresia, să se împământenească ca şi tip de afecţiune, sigur este la modul general, noi vorbim de diverse tipuri de tulburări depresive pe care le fac pacienţii, dar ideea este că înţeleg că este o afecţiune, înţeleg că trebuie să vină la medic, înţeleg că trebuie să aibă relaţia cu ceilalţi”, a susţinut Mirela Manea.
Medicul a explicat că depresivul nu are vârstă, aceasta putând merge de la 18 la 80 de ani.
„Fiecare etapă de viaţă are un anumit profil de depresie. Spre ce vreau eu să trag semnalul de alarmă este depresia la vârsta înaintată, care poate fi factor de intrare în demenţă. Frecvent şi de proastă evoluţie este depresia asociată demenţei sau intrarea în demenţă prin depresie, pentru că la un moment dat nu ştii exact cât este depresie, cât este deteriorare. Atunci, dacă nu sesizezi, nu diagnostichezi şi nu intervii precoce în depresie ca şi atitudine terapeutică riscul mare este să se asocieze demenţa şi practic să fie ravagii făcute la nivelul persoanei respective. În amândouă cazurile vorbim de deteriorare cognitivă şi depresie şi în demenţă, fiecare prin alt mecanism, dar potenţate unul cu altul”, a arătat Mirela Manea.
Depresia afectează 10% din populaţia lumii, iar tulburările psihice reprezintă 30% din povara globală a bolilor non-fatale, arată un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
