Violeta Stoica
Două tunele pe sub calea ferată București-Brașov, alte două tunele pe sub drumul național cu cel mai mare trafic din țară (DN1), plus niște viaducte – acestea ar fi structurile estimate de Guvernul României la aproximativ 135 de milioane de lei strict necesare pentru apariția centurilor ocolitoare ale orașelor prahovene Comarnic și Bușteni.
Executivul a aprobat, în cadrul ședinței de săptămâna trecută, indicatorii tehnico-economici ai celor două variante de ocolire care ar putea să reducă destul de mult timpul de așteptare în coloană pe DN1, în zona localităților amintite, în special de sărbători sau în weekenduri.
Dacă pentru tunelele care să subtraverseze, la Comarnic, o cale ferată și un drum național se estimează că ar fi necesară suma de 41,3 milioane de lei și ar putea fi realizate în circa un an, pentru viaductele de la Bușteni, costurile au fost estimate – conform indicatorilor stabiliți de Guvern – la 94 de milioane de lei, investiția fiind programată a se efectua pe o perioadă de doi ani.
Varianta de ocolire a orașului Comarnic în zona magistralei de căi ferate CF 300 București – Brașov și la DN1 presupune, conform caracteristicilor principale ale investiției în infrastructura rutieră așteptată de toți șoferii care tranzitează Valea Prahovei pe drumul național, construirea – pe lângă drumul propriu-zis – și a unor lucrări mai complicat de realizat. Potrivit documentației aprobate în ședința de Guvern care a avut loc săptămâna trecută, la Comarnic ar trebui să apară două tunele pe sub calea ferată și două pasaje pe sub drumul național 1, durata estimată pentru aceste lucrări de artă în construcții fiind de… 12 luni.
În nota de fundamentare a hotărârii aprobate de Guvern se arată că traficul rutier pe DN 1 între km 107+000 și km 110+000 se desfășoară în prezent cu dificultăți foarte mari, formându-se cozi de așteptare foarte lungi, în special în zilele de vineri, sâmbătă și duminică și în perioada sărbătorilor legale. Principalele probleme ale circulației pe drumul existent sunt următoarele: capacitatea de circulație pe drumul național, neasigurată pentru nivelul de serviciu aferent, din cauza valorilor de trafic (debitul de calcul) foarte mari; zona comercială dezvoltată în jurul drumului național, ce conduce la numeroase blocaje și întârzieri din cauza parcării vehiculelor în zone interzise și a traversării pietonilor prin zone nepermise; relațiile de stânga (în special în fața Primăriei Comarnic), pe sensul de mers spre Ploiești.
Traseul variantei de ocolire Comarnic va începe la intersecția cu DN1 la km 107+000, subtraversează podul existent pe un drum local, continuă paralel cu linia de cale ferată București-Brașov și DN1, traversează pârâul Bătrâioara printr-un pod, urmând ca apoi să subtraverseze DN1 și CF (lungimea pasajului pe sub DN1 fiind estimată la 55 de metri, iar tunelul pe sub calea ferată – la 27.00 de metri), sfârșitul traseului realizându-se printr-o racordare la DN1.
În privința variantei de ocolire de la Bușteni, lucrările sunt de mai multe tipuri: lucrări de drum, lucrări de poduri, pasaje și viaducte, lucrări hidrotehnice și lucrări de consolidare. Conform documentației, traseul variantei de ocolire este împărțit în trei sectoare. Pe primul dintre acestea, cuprins între km 1+289,53 și km 1+640, este prevăzut un zid pentru consolidarea corpului drumului, respectiv în zona stadionului din Bușteni, unde traseul variantei de ocolire Nord a orașului Bușteni se desfășoară pe partea dreaptă a râului Prahova, înălțimea acestui zid fiind variabilă, între patru și șapte metri. Pe al doilea sector, cuprins între km 1+640 – km 2+004, traseul variantei de ocolire a orașului Bușteni traversează o zonă foarte accidentată din punct de vedere al reliefului, cu diferențe mari și neregulate de înălțime, ceea ce a condus la realizarea unui viaduct de 364 de metri lungime. Pe al treilea sector, aflat între km 2+440 – km 2+520, traseul variantei de ocolire a orașului Bușteni traversează, de asemenea, o zonă foarte accidentată între terasamentul căii ferate de la baza superioară a versantului și râul Prahova situat la baza inferioară a versantului fiind lățimi cuprinse între 20 de metri și 50 de metri și cu înălțimi de 15-20 de metri, lățime în care ar trebui să se încadreze traseul variantei de ocolire. Și în acest caz, este prevăzută construirea unui viaduct de 80 de metri.
Studiile de fezabilitate finalizate pentru cele două centuri ocolitoare de la Comarnic și de la Bușteni au fost realizate de o singură firmă – Egis România. Concluzia comună a celor două studii spune că “în urma analizei traficului actual și a perspectivei pe ansamblul rețelei, rezultă că varianta de ocolire a orașului Comarnic (n.n.– același lucru fiind valabil și pentru cea de la Bușteni) va ajunge la nivelul maxim de încărcare al acesteia în anul 2025, anul în care – teoretic – va fi dată în exploatare autostrada Brașov-Comarnic. După acest an, numărul total de vehicule va scădea considerabil atât pe varianta de ocolire Comarnic, cât și pe Drumul Național 1, ajungând să se asigure capacitatea de circulație a acestora la un nivel recomandat până în anul 2032 și un nivel admisibil după aceea”.
