V. Stoica
Zona rurală – unde dezinsecția pe domeniul public este un adevărat lux – pare să fie preferată de țânțarii infestați cu virusul West Nile, dacă luăm în considerare cazurile apărute de la debutul sezonului în care insectele pot răspândi diferite afecțiuni prin intermediul transferului de sânge de la persoane bolnave.
Potrivit Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, în sezonul 2018, în perioada 2 mai – 24 iulie, s-au înregistrat, la nivel național, cinci cazuri de infecție cu virusul West Nile, dar nu a apărut niciun deces în perioada de referință. Conform aceleiași surse, toate cele cinci cazuri confirmate au fost înregistrate la persoane de gen masculin, patru dintre cele cinci îmbolnăviri fiind la persoane din mediul rural. Deocamdată, în Prahova nu a fost confirmat niciun caz.
Direcția de Sănătate Publică Prahova a transmis, la sfârșitul săptămânii trecute, ce măsuri trebuie luate pentru a reduce posibilitatea de infectare cu virusul West Nile: evitarea contactului cu țânțarii, purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi și pantaloni lungi sau prin utilizarea substanțelor repelante disponibile în comerț împotriva țânțarilor, prin montarea plaselor la ferestre pentru a împiedica țânțarii să intre în case, dar și prin desecarea bălților din jurul gospodăriilor sau a locurilor în care cresc animale, putând exista lacuri cu apă stătută, propice pentru înmulțirea țânțarilor.
Semnele care ar putea să arate o infectare cu West Nile sunt febră, mialgii, dureri de cap, anorexie, greaţă, vărsături, rash cutanat maculopapular. DSP Prahova precizează că mai puţin de 1% dintre pacienţi prezintă manifestări neurologice de meningoencefalită, prin afectarea sistemului nervos central. Boala neuroinvazivă este caracterizată prin febră ridicată, dureri de cap, redoarea cefei, dezorientare, comă, tremor, convulsii, slăbiciune musculară, pierderea vederii, pierderea sensibilităţii şi paralizie, are o evoluţie severă, iar sechelele neurologice se pot manifesta pe termen lung. În aceste cazuri, mortalitatea este de 10%, printre factorii de risc pentru dezvoltarea manifestărilor neurologice fiind vârsta peste 50 de ani şi pacienţii imunodepresivi. Simptomele clinice apar după un interval de 2-14 zile din momentul infecţiei.
Potrivit datelor furnizate de către reprezentanții Direcției de Sănătate Publică Prahova, în ciclul natural de transmitere a bolii sunt implicate păsările (rezervorul natural al virusului) şi ţânţarii (vectorii) care transmit infecţia prin înţepătură la om şi la animale (considerate gazde accidentale). Aceeași sursă precizează că, deşi în majoritatea cazurilor transmiterea se realizează prin înţepătura de ţânţar, într-un număr foarte mic de cazuri virusul West Nile (VWN) se poate transmite de la om la om prin sângele transfuzat, transplant de organe, alăptare şi chiar în timpul sarcinii de la mamă la făt.
