Luiza Radulescu Pintilie

Când simţiţi că vă enervează până la revoltă ştirile despre chiulul, huzurul şi batjocura din Parlament, plătite cu bani frumoşi, vă rog să luaţi în calcul că, măcar din când în când, aleşii muncesc cu gândul la dumneavoastră! Adică, nu dorm chiar toţi şi chiar tot timpul lăfăiţi în scaunele confortabile, cum aţi văzut în transmisiunile televizate în direct, nu citesc doar ziarele, nu stau doar cu ochii în telefoane şi laptop-uri şi nici nu sunt muţi ca o lebădă la capitolul iniţiativelor legislative. Nu, nu şi iar nu….
Şi, ca avocat al Diavolului ce am ales să fiu prin aceste rânduri- e drept nerugată de nimeni, ci animată doar de sentimente pro bono!- vă spun, pentru a le acorda circumstanţele atenuante ale înţelegerii, că îi preocupă de exemplu nici mai mult nici mai puţin decât legiferarea a încă vreo zece zile de sărbătoare!

Şi chiar dacă nu vor fi libere, totuşi, trebuie să recunoaşteţi că vor face şi el o „punte” ceva mai relaxată în viaţa noastra pe care altfel tot ei ne-o transformă adesea într-un calvar! Practic, după ce au rezolvat- cu rezultatele care se cunosc şi ne scutesc pe noi de a le mai aduce în discuţie -tot ceea ce era important de rezolvat în ţara aceasta, aleşii au tras aer adânc în piept şi au propus, în baza unor argumentaţii demne de cauze mai mari şi mult mai bune, să avem parte de Ziua Gastronomiei şi a Vinului, de cea a Dăruirii, a Meseriilor, a Constructorilor, a Victoriei Revoluţiei de la 1848 sau a Limbii romani. Şi ca să vă dovedim că nu lucrează”pe picior” cum aţi fi tentaţi să credeţi după alte şi alte exemple zdrobitoare, ci că, dimpotrivă, sunt extrem de atenţi la orice detaliu, iar când greşesc nu numai că recunosc,dar se şi grăbesc să îndrepte greşeala, vă vom spune că Ziua Gastronomiei şi a Vinului românesc, adoptată deja de senatori şi ajunsă pe masa deputaţilor, aţi fost la un pas să o sărbătoriţi la anul pe … 15 septembrie ! Rămânea la alegerea dumneavoastră dacă era înainte sau după ce vă duceaţi copiii la şcoală, în prima zi a noului an de învăţământ, sau,ca să nu vă pierdeţi rândul la mâncare şi vinişor, luaţi şi copiii la sărbătoare, că doar nu se mută şcoala ! Mai e zi şi pe 16 septembrie! Însă, după cum v-am spus vreo câteva rânduri mai sus, parlamentarii sunt oameni cu capul pe umeri ! Au văzut … nepotrivirea de date şi au amânat chermeza în ultima duminică din octombrie! De-abia se mai aspreşte puţin şi vinişorul ! Cu gândul la muncă, precum îi ştiţi, parlamentarii s-au gândit şi la sărbători cu iz muncitoresc.Ca urmare, propun o zi a Constructorului pe 14 septembrie, în ajun de ceea ce era să fie sărbătoarea cu mâncare şi băutură de mai sus, ceea ce, să recunoşteam, avea o oarecare logică: după muncă e nevoie de odihnă, că doar pauzele lungi şi dese sunt „cheia marilor succese”,plus de ceva de-ale gurii şi de-ale gâtului, cum zic „doreii” care se pricep! Acum, ca să nu fiu rea, argumentaţia unei asemenea sărbători are şi o parte cât se poate de serioasă: pe 14 septembrie 1895 a fost inaugurat cel mai mare pod din Europa continentală, podul Feteşti-Cernavodă, cunoscut sub numele de „Podul Anghel Saligny „. Partea neserioasă vine abia când ne gândim că astăzi podurile au cam început să cadă şi asta nu prea e de sărbătorit!
Ca să rămânem tot la … muncă, nu putem să nu amintim că se propune şi o Zi Naţională a Meseriilor, pe 25 noiembrie, cu rang de sărbătoare naţională, lucrătoare. Şi se vrea a fi o zi de promovare a învăţământului profesional, alegându-se data la care, în 1864, Alexandru Ioan Cuza a statuat pentru prima dată învăţământul de acest tip. Inutil să mai spunem cam ce soartă are acesta în ultimii ani! Şi fiindcă românii stau cu gândul la muncă, dar şi la fericirea altora, pe lista iniţiativelor legislative se regăseşte şi „Ziua Dăruirii”, iniţiatorii alegând un citat din Blaise Pascal pentru a-şi argumenta demersul:” Plăcerea oamenilor cu adevărat mari e să facă oamenii fericiţi!” Iar asta cu dăruitul şi fericirea ar trebui să sărbătorim pe 25 septembrie. Aşa că, dacă recapitulăm puţin, de la anul toamna va fi nu numai anotimpul roadelor, ci şi al … sărbătorilor ! Şi o luăm uşor-uşor din vară, fiindcă pe 11 iunie se propune să fie marcată „Ziua Victoriei Revoluţiei de la 1848 şi a Democraţiei Româneşti”, idee adoptată şi ea de senatori şi ajunsă sub ochii şi … democraţia deputaţilor. Cinci zile mai târziu se propune să fie marcată Ziua Limbii Romani, aşa cum pe 9 februarie va fi Ziua Limbii elene, pe 9 noiembrie- a celei ucrainene, pe 8 decembrie -a celei macedonene, fiindcă aceste iniţiative au şi fost adoptate şi legile aferente promulgate. Ei, şi dacă am ajuns în decembrie, practic suntem ca şi intraţi în 2019, care se propune să fie declarat „ Anul cărţii”,în care să se deruleze programul naţional „România citeşte”.Ceea ce nu ar fi deloc rău. Rău ar fi dacă şi această sărbătoare ar avea soarta Anului Centenarului în care tocmai ne aflăm: vorbă multă şi festivism cu carul!
În rest, nu pot decât să mă rog pentru sănătatea parlamentarilor şi să dea Cel de Sus să nu le piară cheful de asemenea lucruri serioase încât să aibă timp să actualizeze, între un somn şi o ceartă, această atât de importantă lista a sărbătorilor, practic a ceea ce mai rămăsese de legiferat prin ţara asta după ce toate celelalte, necesare ca aerul, după cum ştiţi sunt ca şi rezolvate ! Ca să nu obosească prea tare, ne permitem chiar să le facem distinşilor parlamentari câteva sugestii: Ziua Şomerului, Ziua Covrigilor cu Sare, Ziua de Tăiat Frunză la Câini, iar în perspectiva viitoarelor autostrăzi: „Ziua Fetiţelor de pe Centură„ că fiecare autostradă va avea, într-o zi şi-o zi, centura ei, dacă n-or fi uitate,Doamne apără şi păzeşte, ca actualele parcări şi benzinării de pe tronsoanele inaugurate cu chiu şi vai !!!