Lipsa timpului liber este percepută drept o problemă modernă, dar, de multe ori, vă poate ajuta să vă amânaţi satisfacerile şi mulţumirile şi să luaţi decizii bune, de care să beneficiaţi pe termen lung, potrivit noilor cercetări de la şcoală globală de afaceri ”Insead”, conform eurekalert.org, preluat de MedLive.
”În fiecare zi trebuie să luăm decizii care implică alegerea între bunăstarea noastră imediată şi cea viitoare. De exemplu, mergem la sală după serviciu, sau mergem acasă, să ne relaxăm la televizor? Strângem bani pentru pensie, sau mergem într-o călătorie? Mâncăm fructe, sau prăjituri la desert? Când ne percepem ca fiind ocupaţi, stima noastră de sine este stimulată, iar în acest mod luăm decizii mai bune”, explica Amitava Chattopadhyay, profesor de marketing la ”Insead”.
Studiul s-a numit ”Când ocupat înseamnă mai puţin îngăduitor: impactul unei minţi ocupate asupra auto-controlului comportamental” şi a fost publicat în revistă ”Consumer Research”, autorii fiind Amitava Chattopadhyay, Monica Wadhwa şi Jeehye Christine Kim.
”Când un om se percepe ca fiind ocupat, consideră că poartă o ”insignă de onoare”, care poate fi folosită pentru promovarea unui auto-control mai bun”, explica specialiştii.
Această lucrare demonstrează că există şi o parte bună în a avea o viaţă ocupată. Oamenii care se simt presaţi de timp semnificativ tind să devină agitaţi, îngrijoraţi şi să ia decizii bazate doar pe plăcere. În schimb, cei care se văd că fiind, pur şi simplu, ocupaţi, tind să ia decizii înţelepte, considerându-se importanţi.
Într-o serie de studii, specialiştii le-au activat participanţilor mentalitatea de oameni ocupaţi prin diferite mijloace, cum ar fi să scrie ce i-a ţinut ocupaţi în ultima perioadă. Participanţilor li s-a cerut, mai apoi, să ia decizii legate de diferite situaţii de auto-control, cum ar fi economiile privind alimentele, exerciţiile fizice, sau planul de pensionare. Participanţii cărora li s-a amintit de stilul lor de viaţă aglomerat au fost, în mod constant, mai înclinaţi către deciziile înţelepte.
Un sentiment sporit de auto-importanţă a fost principalul motiv al creşterii autocontrolului.
”Când am diminuat temporar sentimentul de auto-importanţă al participanţilor care s-au perceput ca fiind ocupaţi, efectul de auto-control a dispărut. Este un lucru comun pentru comercianţi să se folosească de stilul de viaţă ocupat în campanii fiindcă mulţi consumatori se regăsesc. Totuşi, dacă folosesc acest concept într-o campanie care susţine produsele tip fast food, reacţiile pot fi negative”, spune Chattopadhyay.
Aceste descoperiri ar putea fi utile în sfera promovării stilului de viaţă sănătos şi în sporirea auto-controlul în rândul populaţiei.
