• În sezonul rece, gripele şi răcelile sunt principalele motive responsabile şi de tuse. Febra mare (39-40 de grade C) şi tusea seacă, care poate persista şi câteva săptămâni, sunt semne care indică faptul că la mijloc este gripa. În răceli, în schimb, durata acceselor de tuse este mult mai scurtă. În astfel de situaţii medicii nu recomandă administrarea imediată a antibioticelor. În primă fază se folosesc instilaţii nazale cu ser fiziologic. Se completează totul cu ceaiuri calde, cu lămâie sau portocală. Lichidele păstrează faringele umed. În plus, se recomandă calmante ale tusei, diferite în funcţie de tipul de tuse. Pentru tuse uscată, spre exemplu, se dau siropuri care acţionează selectiv la nivelul centrilor nervoşi ai tusei, potrivit Doctorul zilei.
  • „Vaccinul antigripal este făcut dintr-un virus gripal ucis care constă în jumătate din virus – partea de care ai nevoie pentru a crea un răspuns imun. De asemenea, este administrat în mușchiul mâinii, loc în care un virus nu merge în mod obișnuit. Așadar nu există nicio posibilitate să te îmbolnăvești dacă te vaccinezi”, a explicat medicul Andrew Pekosz de la Johns Hopkins University Bloomberg School of Public Health. Efectele adverse ale vaccinului antigripal sunt: inflamare, înroșire și durere în jurul vaccinului, dureri de cap, febră, greaţă, dureri musculare, scrie Unica.
  • Un nou studiu arată o legătură clară între deficienţa de zinc şi apariţia autismului. Într-un studiu al cercetătorilor de la Stanford University School of Medicine se arată că zincul formează conexiunile sau „sinapsele” dintre celulele cerebrale care apar la începutul dezvoltării fătului, printr-o „maşinărie” moleculară complexă codificată de genele de risc ale apariţiei autismului. „Autismul este asociat cu anumite variaţii de gene implicate în formarea, maturizarea şi stabilizarea sinapselor în timpul dezvoltării”, a precizat Sally Kim, autoarea principală a studiului. „Cercetarea noastră leagă nivelurile de zinc din neuroni – prin interacţiuni cu proteinele codificate de aceste gene – de dezvoltarea autismului”, adaugă cercetătoarea, scrie Descoperă.