Peste 1.000 de infecții asociate asistenței medicale (infecții nosocomiale) au fost raportate în primele 4 luni ale anului 2019 de către 69 spitale din întreaga țară, potrivit unui raport al Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate, preluat de Hotnews, în condițiile în care în România sunt, în total, 375 de spitale publice. Chiar dacă ANMCS se laudă cu o creștere a raportării infecțiilor nosocomiale, datele oficiale arată că, de fapt, doar unul din 5 spitale de stat a raportat anul acesta infecții nosocomiale. Peste 300 de spitale nu au raportat nicio infecție.
În România sunt, în total, 375 de spitale de stat, iar datele ANMCS arată că peste 300 de spitale nu au raportat nicio infecție nosocomială în acest an.
635 infecții intraspitalicești au fost raportate în primele 4 luni din 2018, de către 50 de spitale. 1.092 de infecții intraspitalicești au fost raportate în primele 4 luni din 2019, de către 69 de spitale, potrivit datelor ANMCS.
Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, declara, anul trecut, că nivelul raportat al infecţiilor spitaliceşti din România este de 1,4%, în vreme ce în Germania este de 8%.
În foarte multe cazuri, infecțiile din spitalele românești continuă să nu fie raportate – o spun medicii și o recunoaște, în declarațiile publice, și Sorina Pintea. Motivele pentru care infecțiile nu sunt raportate sunt diverse, însă teama de sancțiuni și dezinteresul par principalele două cauze, după cum a reieșit din discuțiile cu medicii consultați de HotNews.ro.
Cu toate că majoritatea spitalelor din țară (peste 300) nu au raportat nicio infecție în primele 4 luni din 2019, președintele ANCMS, Vasile Cepoi, afirmă că „în ultima perioadă se observă caracterul pozitiv al îmbunătățirii raportărilor, în condițiile neaplicării de sancțiuni. Putem spune că este un semn al îmbunătățirii culturii organizaționale privind siguranța pacientului.”
Cele mai multe infecții raportate au fost cu Clostridium difficile, Acinetobacter, Klebsiella și Stafilococul auriu meticilinorezistent. În raportări s-a evidentiat și o creștere cu 10 la sută a detectării prezenței altor bacterii care se dezvoltă în mediul spitalicesc; FLORA BACTERIANĂ: 2018 (4 luni) 2019 (4 luni); Stafilococ auriu meticilinorezistent 37 30; Enterobacteriaceae producătoare de carbapenemaze 24 32; Pseudomonas aeruginosa 23 48; Klebsiella spp 33 59; Acinetobacter spp 26 63; Clostridium difficile 352 477; Altele 140 383.
Infecția cu Clostridium difficile este o infecție cu o incidență mare, care apare în mediul spitalicesc în relație directă cu tratamentul cu antibiotice și care necesită măsuri speciale de izolare pentru că are un grad mare de contagiozitate, precizează ANMCS.
„Potrivit Legii 185/ 2017 privind asigurarea calității în sistemul de sănătate, raportatea efectelor adverse asociate asistenței medicale nu are caracter acuzator. Scopul raportării este de a facilta evaluarea riscului infecțios la internare și de a identifca cauzele pricipale ale apariției acestor evenimente indezirabile asociate asistenței medicale pentru învățarea din erori”, arată ANMCS.
În anul 2018, la ANMCS au fost raportate, în total, 2.274 de infecții de către 110 spitale.
