N.D.
Situată în partea de vest a Parcului Memorial C. Stere – Bucov şi realizată pe o suprafaţă de 15 ha, Grădina Botanică – graţie interesului susţinut al conducerii Muzeului Judeţean de Ştiinţele Naturii Prahova – a devenit o adevărată oază de linişte şi de frumos, pentru toţi cei care iubesc natura dar, în mod special, florile. De altfel, în ultima perioadă, tradafirii – de nenumărate specii şi culori – au atras nenumăraţi vizitatori, dar la Grădina Botanică pot fi admirate şi Grădina Engleză, Grădina Italiană, Grădina Franceză şi o zonă alpină cu peste 300 de specii de arbori şi arbuşti, plante şi flori ornamentale, precum şi un iaz cu peşti exotici şi o fântână arteziană. Iar ca să fie un loc şi mai atractiv, conducerea muzeului a decis iniţierea unor serii de acţiuni şi organizarea de expoziţii, pentru a pune în valoare minunile naturii. Astfel, începând de ieri, la Grădina Botanică s-a deschis “Expo-Bonsai”, care va putea fi vizitată până la sfârşitul lunii în curs. În cadrul acestei expoziţii vor putea fi admirate aproape 50 de exemplare de bonsai ce aparţin inginerului Andrei Bocan.
În japoneză, Bonsai înseamnă aproximativ „grădinărit în tavă”, artă apreciată din ce în ce mai mult de români. Este arta şi ştiinţa de a crea plante şi arbori miniaturali, prin forţarea dimensiunilor în spaţii mult mai restrânse, decât cele naturale dezvoltării lor, prin conducerea şi tăierea ramurilor, prin hrănire minimală cu apă şi îngrăşăminte. Arta modernă a bonsaiului este originară din China, fiind veche de cel puţin 2000 de ani şi a fost adusă în Japonia undeva între secolul al VII-lea şi al IX-lea. Realizarea unui bonsai presupune simţ artistic, fiind proprie numai membrilor unei anumite trepte sociale, atât în China, cât şi în Japonia. Această artă este practicată şi astăzi, pregătirea specialiştilor bonsai realizându-se în şcoli speciale. Un bonsai nu este genetic o plantă pitică, ci este o plantă normală, care prin limitarea spaţiului de „locuit”, dublată de o atentă tăiere a rădăcinilor şi ramurilor, la care se adaugă conducerea creşterii plantei spre o anumită direcţie, devine un exemplar pitic al speciei. Este de remarcat că orice bonsai nu este mai puţin sănătos sau activ ca exemplarele crescute liber în natură. O dovadă este aceea că florile unui arbore nu sunt pitice, ele au aceleaşi dimensiuni precum cele ale arborelui cultivat în natură. Bonsaiul , „ plantă” de interior, aduce calmul, pacea, feng-shui-ul în casele celor care o îngrijesc. Pe lângă toate acestea, bonsaiul poate reprezenta o soluţie – o speranţă – o posibilitate de a salva specii de arbori ameninţaţi cu dispariţia.
