În România sunt opt specii de trufe de pădure
N. D.
Lecturarea unui recent act normativ referitor la modificarea unui ordin al ministrului Agriculturii îi va determina pe mulţi dintre prahoveni să se întoarcă cu gândul în timp, pe vremea copilăriei, când alături de bunici sau alte rude cutreierau pădurile pentru a culege …bureţi. Ei bine, recent, în Monitorul Oficial a fost publicată lista cu ciupercile comestibile din flora spontană a căror recoltare sau achiziţie şi comercializare sunt permise. Documentul respectiv conţine denumirile latineşti, dar şi cele populare, în funcţie de fiecare regiune a ţării, a numeroase specii de ciuperci, cu menţiunea că, de exemplu, trufele – considerate adevărate delicatese în marile restaurante – sunt nu mai puţin de opt specii. Astfel, există trufa neagră sau perla neagră (trufa melanosporum), trufa de vară (care se recoltează în perioada 1 iunie-15 septembrie), cea de iarnă, cea de toamnă – care se poate recolta în două perioade, respectiv între 15 septembrie -15 decembrie şi între 1 octombrie şi 15 decembrie, trufa cu spori mari/usturoiată ( se culege în perioada 1 septembrie – 1 decembrie), trufa încreţită (perioada de recoltare 1 septembrie- 1 decembrie), trufa de iarnă (perioada de recoltare 1 decembrie – 15 martie), trufa de primăvară (perioada de recoltare 1 februarie – 30 aprilie), trufa porcească (perioada de recoltare 1 iulie – 30 octombrie). De asemenea, pe lista menţionată se mai regăsesc un lung şir de specii de ciuperci, unele dintre acestea putând fi văzute nu de puţine ori inclusiv pe tarabele din pieţele din Ploieşti, „culese” proaspăt”, pentru tocăniţă, chiar de către cei care le vând cu grămăjoara. Cu precizarea că multe dintre specii au denumiri vesele, ce ţin, probabil, de denumirea populară din zonele de unde acestea sunt culese, iată ce specii sunt trecute în lista ciupercilor comestibile din flora spontană a căror recoltare, achiziţie sau comercializare sunt permise: Mânătărci, Hribi cenuşii şi negri, Pitoance, Turta vacii, Buza caprei, Untoasa cu inel, Hribul murg, Buretele de mesteacăn şi cel călugăresc, Gălbiorul, Buretele domnesc, Crăiţa, Ciuperca de gunoi (s-a făcut precizarea că pălăria acesteia, uneori maronie, se poate confunda cu buretele viperei, care este otrăvitor), Ciuperca de pădure, cea de câmp, cea a oilor, Pălăria Şarpelui, Buretele alb al porumbeilor, Hulubiţa, Pâinişoara, Vineţica pestriţă, Roşcovul, Bureţii dulci, Pâinea pădurii, Roşcovii de brad, Iuţarii, Buretele lăptos, Ghebele, Zbârciogii, Bureţii de rouă şi cei de pajişte, Păstrăvul de nuc şi cel de ulm, Bureţii creţi, Creasta cocoşului, Laba ursului, Buretele cu perucă!
