Florin Tănăsescu
După Conciliul ecumenic de la Niceea a urmat un altul, zilele trecute, în Peninsula Crimeea. S-au propus o serie de amendamente atât la rugăciuni, cât și pentru schimbarea unor formulări considerate, azi, depășite.
Prima a fost modificarea Evangheliei politicienilor după Ion Iliescu. Cum ar fi: “ La început a fost pesedeul și pesedeul era cuvântul, iar cine ieșea din cuvântul lui, îl lua necuratul”.
În consecință, Dumnezeu s-a transformat, cum e ilogic în țara asta, ba în pesedeu, ba în peneleu, ba în udemereu. Iar pesedeul a zis: “ Să se facă autostrada București – Comarnic !”. Pesedeul a zis, penelul l-a contrazis, udemereul a pus neamul pe jar, făcând prin Ardeal grătar.
La Conciliul/ Congresul din Crimeea era multă lume cu carnet de partid. S-au strâns în special mulțime de analfabeți care așteptau nu retrocedarea pământului de la indieni sau arabi, ci a minții. Dar nu s-a întâmplat nicio minune !
Alt amendament, propus de USR, fiindcă se strânseseră acolo toți o apă și-un pământ : “În loc de << Și nu ne duce pe noi în ispita Cotroceniului”, se cuvine ca rugăciunea politicianistă să sune așa: “ Veorica, fata mea/ Artistă de mucava/ Retrage-ți candidatura!’.
– Bagă -napoi adică, sare din strană și preacuvioasa Katty Andronescu, exmatriculată pe motiv că se transformase în „Cumințenia pământului” – varianta feminină a sculpturii lui Brâncuși. Și adaugă: “Da’ ai grijă să nu te urci în orice mijloc de transport. Eu am fost educată – am făcut chiar și ore de etică în acest sens, am și doctoratul pe această temă – în felul următor: “Să nu ating firele de înaltă tensiune chiar dacă sunt deasupra norilor și să nu mă urc în tractoarele marca U 650, cu țeavă verticală. Aparențele înșală ! Iar dacă vezi vreo sapă umblătoare, să bagi în manșalier. Să nu te urci în ea !
– Se zice marșarier, tanti !, strigă un tânăr venit la împărtășit.
Preafericitul: – Lăsați copiii să dea din pușculiță un leuț- doi pentru clopotniță, dar să fie cuminți ! Deci tu, obrăznicătură mică, cum îndrăznești s-o corectezi pe doamna care ți-a fost dirigintă ? Marșarier conține în sine îndemnul marș ! Deci, marș cu tine în peluza de la FC Voluntari.
O fătucă, icoană-ntr-un altar s-o pui, la închinat, lăcrimează a doua oară. Prima dată a fost când cu răstignirea lui Dragnea, a doua când află că Viorica va candida. E Gabi Firea, care-și face semnul crucii în fața camerelor de luat vederi.
Prezent și el pe – acolo, să vadă steaguri de secui fluturând, Mihai Tudose îi spune lui Ponta: – N-am mai băut de-o săptămână, dar văd triplu. Se-ntâmplă ceva cu țara asta și-mi scapă mie ?
Ponta, devenit mai înțelept: – Țara e beată, nu tu. Fiecare coafeză se visează candidată. Nu vezi că la barza chioară îi face pesedeul cuib de premier ?
– Victoreeeeee ! Victoreeee !, Victoreee, mai ții tu mine cât ne-am iubit noi doi ?, strigă Băsescu, retras ca Diogene-ntr-un butoi.
– Traiane, știi tu, vorba aia franțuzească, „ Qui s”aime, se tachine!”. Noi am făcut mișto unul de altul, dar țara parcă nu era chiar o ruină. O mai fi rămas ceva din ea?, răspunde Victor Ponta.
Băse: – Matelot, urcă în clopotnița Preafericitului și strigă: “Pământ” !
Matelotul: – Un drac, dom’ președinte. Totu-i beton armat. Țara e scoasă din noroaie și asfaltată. Nimic nu înverzește, nimic nu mai crește.
Conciliul / Congresul de la Crimeea, din zilele noastre.
Zilele noastre ? Triste și albastre.
