Sfântul Mucenic Mamant s-a născut în Paflagonia (Asia Mică), din părinţi creştini. Theodot şi Rufina, părinţii acestuia, pentru că nu au lepădat credinţa în Hristos, au fost întemniţaţi.
Astfel, Sfântul Mamant s-a născut în închisoare. Tatăl său moare înainte ca acesta să se nască, iar mama sa a trecut la cele veşnice după ce l-a născut. Un înger i se descoperă unei femei creştine, Amina, şi îi porunceşte să meargă la temniţă şi să-l ia pe Mamant.Copilul nu a grăit până la vârsta de cinci ani, iar când a împlinit această vârstă, primul cuvânt pe care l-a rostit a fost „Mama”. Amina, văzând că deseori copilul îşi strigă mama, i-a pus numele Mamant.
În vremea domniei lui Aurelian a fost o crudă prigoană împotriva creştinilor. Nu au fost iertaţi nici copiii. Astfel, Mamant ajunge, la vârsta de cincisprezece ani, înaintea împăratului şi i se cere să renunţe la credinţa în Hristos. Mamant refuză şi este supus la multe chinuri: biciuire, ardere cu făclii, ca în cele din urmă să fie aruncat în mare. Un înger al Domnului l-a scos din mare şi l-a dus pe un munte de lângă Cezareea. Aici, fiarele sălbatice s-au îmblânzit datorită rugăciunilor acestuia. Descoperit de persecutori, este adus din nou la judecată şi ucis.
