Sfinţii Chiril (826–869) şi Metodie (815–844) sunt numiţi „apostolii slavilor” pentru că au tradus Sfânta Scriptură în limba slavonă. Fraţii Chiril şi Metodie sunt cei care au creat alfabetul „glagolic”, care vine de la slavonescul „glagol”, în traducere – cuvânt. Mai târziu, alfabetul glagolitic, cu unele adăugiri ale ucenicilor, s-a dezvoltat în alfabetul chirilic. Şi, astfel, dăruind slavilor un alfabet şi cuvântul scris, au putut întări influenţa culturală şi politică a Bizanţului în Balcani şi Europa Centrală. Ca instrument de cultură, limba slavă veche a avut o arie largă de răspândire, cuprinzând Marea Moravie (pe teritoriul Cehiei şi al Slovaciei), Bulgaria veche, Serbia, Croaţia şi Rusia veche. Ulterior, această limba a fost adoptată ca limbă de cultură şi în ţări neslave, şi anume în Ţările Române şi în Lituania.